Sub umbrela Secretariatului General al Guvernului (SGG) funcționează două instituții-cheie în combaterea consumului de substanțe interzise: Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).
Deși finanțate consistent de la bugetul de stat, ambele agenții sunt criticate pentru ineficiență, lipsă de viziune și conducere politizată. La vârf se află persoane fărăA pregătire în domeniu, dar cu conexiuni politice puternice, interesate mai mult de păstrarea sinecurilor decât de rezultate concrete.
În fruntea ANPCDDA se află Rareș Petru Achiriloaie, absolvent de SNSPA cu specializare în comunicare și relații publice, dar fără experiență în politici publice antidrog. Cariera sa la stat a început în 2018, cu un internship de trei luni la Ministerul Tineretului și Sportului, urmat de funcții de consilier la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Camera Deputaților și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Din 2023, Achiriloaie a ocupat funcții cu rang de secretar de stat, fiind președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), înainte de a prelua conducerea ANPCDDA, cu sprijinul PSD și al Nataliei Intotero.
Potrivit declarației de avere, în 2023 a cumulat patru salarii de la stat, totalizând peste 78.000 de lei. În ciuda lipsei de expertiză, a fost numit în martie 2025 în fruntea ANPCDDA, instituție creată prin reorganizarea Agenției Naționale Antidrog, care nu reușise să reducă fenomenul consumului de droguri în România.
În mai 2025, premierul interimar Cătălin Predoiu a suplimentat bugetul agenției cu 3,5 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului. Din această sumă, aproape 2,9 milioane au fost direcționate către salarii. În ciuda finanțării, ANPCDDA nu are nici măcar un site oficial sau date de contact publice.
Prima acțiune vizibilă a agenției a fost participarea la festivalul „Beach, Please!”, unde s-a creat o „zonă sigură” pentru tineri. Achiriloaie a declarat ulterior că nu a observat „hoarde” de consumatori de droguri, contrazicând informațiile vehiculate în spațiul public.
Funcția de vicepreședinte al ANPCDDA este ocupată de Luciana Elena Buliga, consilier județean PNL la Botoșani și farmacist de profesie. Deși are o oarecare legătură cu domeniul substanțelor interzise prin activitatea sa profesională, nu există dovezi că ar avea experiență relevantă în politici publice antidrog. Buliga a candidat fără succes la alegerile parlamentare, dar a reușit să obțină funcția de conducere la București prin sprijin politic.
Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), responsabilă cu prevenirea și combaterea dopajului în sport, este condusă din 2022 de Ștefan Rohnean, fost director al Complexului Sportiv Lia Manoliu. Rohnean nu are pregătire în domeniul antidoping, fiind licențiat în economie și științe juridice la universități private.
În trecut, a administrat o firmă de construcții cu contracte cu statul, iar în prezent conduce o instituție cu 50 de angajați și un buget de 16,8 milioane de lei, o treime din sumă fiind alocată salariilor.
Rohnean a fost criticat dur în cazul Simona Halep, după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a indicat că ANAD a transmis probe neconforme, afectând reputația sportivei. O petiție publică a cerut demiterea sa, iar presa sportivă a semnalat implicarea agenției în deciziile Comisiei de Audiere, considerată independentă.
În 2022, Rohnean și-a acordat o primă de 15.000 de lei pentru Jocurile Olimpice, iar în 2024 s-a autopremiat cu aproape 40.000 de lei pentru participarea la Olimpiada de la Paris.
Vicepreședintele ANAD, Eugen Coifan, are un parcurs neobișnuit: fost învățător și jurnalist, a devenit viceprimar al Orșovei și apoi a ocupat mai multe funcții în administrația centrală, inclusiv la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Coifan, sprijinit de rețeaua PNL și de fostul deputat Viorel Coifan, a fost asociat în numeroase firme, unele cu contracte publice, și a ocupat poziții în consilii de administrație ale unor companii strategice. Ca vicepreședinte ANAD primește peste 109.000 lei anual, la care se adaugă o pensie de peste 73.000 lei.
În 2024, la fel ca șeful său, a primit o primă de aproape 40.000 lei pentru Jocurile Olimpice.
Cazurile Achiriloaie, Buliga, Rohnean și Coifan ilustrează perfect modelul de numiri politice în instituții cu rol strategic în combaterea drogurilor și dopajului. Lipsa de expertiză, combinată cu salarii și beneficii generoase, transformă aceste agenții în locuri de parcare pentru cadre de partid.
Consecința directă: politicile publice în domeniu rămân ineficiente, iar consumul de droguri și cazurile de dopaj nu înregistrează scăderi semnificative.
Deși criticile din partea ONG-urilor, presei și opiniei publice sunt constante, schimbările la vârful acestor agenții se produc rar. În septembrie 2024, 11 organizații din domeniul protecției copilului au cerut demiterea lui Achiriloaie din funcția de la ANPDCA, fără succes.
În cazul ANAD, scandalul Halep nu a produs demisii sau restructurări majore, deși prejudiciul de imagine pentru România a fost considerabil.
Agențiile antidrog și antidoping din România, finanțate de la bugetul de stat și aflate sub coordonarea SGG, sunt simboluri ale politizării și ineficienței. În loc să fie conduse de experți în domeniu, ele devin refugii pentru politicieni și apropiați ai acestora, cu salarii mari și responsabilități pe care nu le îndeplinesc la standardele necesare.
Reforma acestor instituții nu poate avea loc fără depolitizare reală, criterii clare de competență profesională și mecanisme de evaluare a performanței. Până atunci, drogurile și dopajul vor rămâne probleme majore, tratate mai degrabă prin declarații politice decât prin acțiuni eficiente.