Curtea de Apel București (CAB) a pronunțat, pe 19 august 2025, o hotărâre definitivă prin care a admis contestațiile formulate de Vladimir Ciorbă și Emanuel Poștoacă, patronii grupului Nordis, dar și de compania-mamă Nordis Management SRL, împotriva prelungirii măsurilor asigurătorii dispuse de DIICOT.
Astfel, instanța a dispus încetarea de drept a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile, precum și asupra cotelor părți sociale din mai multe societăți afiliate Nordis. Valoarea totală a sechestrului ridicat se ridică la aproximativ 15 milioane de euro, potrivit documentelor publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Decizia este definitivă și nu mai poate fi atacată, ceea ce marchează o etapă-cheie în dosarul Nordis, unul dintre cele mai controversate cazuri recente de pe piața imobiliară din România.
Conform ordonanțelor DIICOT emise pe 31 ianuarie și 3 februarie 2025, sechestrele vizau:
-
Bunuri imobile aparținând Nordis Management SRL, până la concurența sumei de 58 milioane lei și 3,2 milioane euro.
-
Părți sociale în companii afiliate, printre care:
-
Nobileo Real Estate SRL (95% din acțiuni),
-
Nordis Mamaia SRL (100% din acțiuni),
-
Bertuzzi Mobili SRL (60% din acțiuni).
-
-
Conturi bancare deschise la Unicredit Bank, CEC Bank și Credex Bank, până la concurența aceleiași sume.
Valoarea totală a bunurilor vizate de măsurile asigurătorii ajungea la aproximativ 15 milioane de euro, conform raportului administratorului judiciar CTIR.
Ridicarea sechestrului vine în contextul anchetei DIICOT privind afacerile Nordis, începută la începutul anului 2025. În februarie, procurorii anticorupție au reținut mai multe persoane, printre care:
-
Emanuel Poștoacă, cofondator Nordis;
-
Vladimir Ciorbă, cofondator și investitor;
-
Laura Vicol, fost deputat PSD și soția lui Ciorbă;
-
alte persoane implicate în administrarea grupului.
Acuzațiile aduse de DIICOT:
-
constituirea unui grup infracțional organizat;
-
delapidare;
-
spălare de bani;
-
evaziune fiscală;
-
înșelăciune.
Procurorii susțin că inculpații ar fi încasat aproape 195 milioane de euro de la clienții care doreau să cumpere apartamente în complexurile rezidențiale Nordis și că ar fi delapidat peste 70 milioane de euro din aceste sume.
Inițial, inculpații au fost reținuți și plasați în arest preventiv, însă după 10 zile au fost eliberați. În lunile următoare, instanțele au ridicat treptat măsurile restrictive, inclusiv controlul judiciar și acum, definitiv, sechestrele asigurătorii.
Decizia Curții de Apel București are la bază articolul 250 indice 2 din Codul de Procedură Penală, care prevede că măsurile asigurătorii trebuie verificate periodic:
-
la 6 luni în faza de anchetă,
-
la 1 an în faza de judecată.
În cazul Nordis, sechestrele au fost dispuse pe 31 ianuarie și 3 februarie 2025 și au fost menținute de procurori pe 31 iulie 2025, adică exact la termenul limită de 6 luni.
Totuși, instanța a constatat că măsurile luate pe 3 februarie 2025 ar fi trebuit verificate separat, la termenul de 3 august 2025. În lipsa unei prelungiri distincte, acestea au fost considerate încetate de drept.
Este important de menționat că ridicarea celor 15 milioane € nu înseamnă că întreg patrimoniul Nordis este degrevat.
DIICOT a anunțat, într-un comunicat din februarie 2025, că au fost indisponibilizate în total:
-
201 imobile (apartamente și case),
-
5 spații comerciale,
-
22 de terenuri,
-
11 autoturisme,
-
48 de conturi bancare,
-
părți sociale și acțiuni în mai multe firme.
Acestea rămân sub sechestru, în așteptarea deciziilor ulterioare.
Nordis, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, s-a confruntat în ultimele luni cu un cutremur financiar și de imagine.
-
Clienții au început să își exprime temerile privind livrarea apartamentelor promise în stațiuni precum Mamaia, Sinaia și Brașov.
-
Procedura de insolvență deschisă împotriva Nordis Management a complicat suplimentar situația, administratorii judiciari raportând dificultăți în gestionarea activelor.
-
Brandul, odinioară asociat cu luxul și exclusivismul pe litoralul românesc, a ajuns să fie menționat constant în dosare penale și scandaluri mediatice.
Ridicarea sechestrului oferă însă companiei un respiro financiar, putând debloca anumite active și conturi necesare pentru continuarea activității.
Experții în drept penal consultați de G4Media au precizat că decizia CAB ridică semne de întrebare privind modul în care DIICOT gestionează dosarele complexe.
„Este un caz care arată cum neglijența procedurală poate duce la ridicarea unor sechestre de milioane de euro. Indiferent de fondul cauzei, dacă nu sunt respectate termenele prevăzute de Codul de Procedură Penală, măsurile încetează de drept”, a explicat un avocat specializat în drept penal economic.
Cazul Nordis nu este singular. În ultimii ani, mai multe proiecte imobiliare de lux au fost asociate cu suspiciuni de fraudă, spălare de bani sau relații dubioase cu mediul politic.
Fenomenul ridică o problemă majoră: cum pot fi protejați investitorii și cumpărătorii care plătesc sume mari pentru apartamente, dar riscă să rămână fără locuințe și fără bani?
În lipsa unor mecanisme clare de garantare, cazuri precum Nordis riscă să submineze încrederea în întregul sector rezidențial de lux din România.
Decizia Curții de Apel București de a ridica sechestrele de 15 milioane de euro reprezintă un succes juridic pentru Emanuel Poștoacă, Vladimir Ciorbă și Nordis Management SRL. Totuși, dosarul penal deschis de DIICOT rămâne în curs, iar acuzațiile extrem de grave planează în continuare asupra celor implicați.
În timp ce dezvoltatorul imobiliar caută să își recâștige stabilitatea și încrederea clienților, justiția română este pusă încă o dată în fața unei provocări: aceea de a demonstra că poate instrumenta profesionist și eficient dosare cu mize financiare uriașe.
