Dosarul Nordis, considerat unul dintre cele mai mari cazuri de fraudă imobiliară din România ultimului deceniu, a cunoscut o turnură șocantă: judecătoarea Florina Rizescu de la Curtea de Apel București a decis ridicarea sechestrului instituit de DIICOT pe bunuri și acțiuni evaluate la aproape 90 de milioane de euro.
Decizia, definitivă și executorie, a lăsat procurorii fără unul dintre cele mai importante instrumente de blocare a patrimoniului companiei Nordis și al patronilor Vladimir Ciorbă și Florin Alexandru Poștoacă, dar și al directoarei juridice Camelia Bîndiu.
În total, procurorii DIICOT dispuseseră măsuri asigurătorii în valoare de circa 90 de milioane de euro, asupra:
-
Hotelului Nordis Mamaia, sute de apartamente și terenuri;
-
Conturilor bancare ale companiei Nordis Management;
-
Părților sociale deținute de Vladimir Ciorbă și Florin Poștoacă la mai multe firme din grup;
-
Bunurilor directoarei juridice Camelia Bîndiu, inclusiv apartamente, terenuri și autoturisme;
-
Părților sociale și activelor Nordis Management la societăți precum Nobileo Real Estate, Nordis Mamaia și Bertuzzi Mobili.
Ridicarea acestor sechestre înseamnă că patrimoniul poate fi acum liber dispus, în ciuda acuzațiilor grave formulate de procurori: delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală, grup infracțional organizat și înșelăciune.
Judecătoarea Florina Rizescu a considerat că DIICOT nu a respectat termenul legal de 6 luni pentru menținerea măsurilor asigurătorii.
-
Pentru sechestrele instituite pe 31 ianuarie 2025, magistratul a calculat că termenul expira pe 29 iulie 2025, nu pe 31 iulie, cum susțineau procurorii.
-
Pentru cele din 3 februarie 2025, a apreciat că procurorul însuși a ridicat parțial măsura pe unele conturi și nu a menținut-o pe toate.
Astfel, ea a constatat că măsurile au încetat de drept, aplicând regulile de calcul ale termenelor ca și cum ar fi măsuri preventive (arestare), nu asigurătorii (sechestre).
În motivare, judecătoarea citează opinii doctrinare izolate, inclusiv lucrări semnate de Mihai Udroiu, fost consilier al Alinei Bica, ex-șefa DIICOT fugită în Italia.
Decizia a stârnit un val de critici din partea magistraților și experților în drept consultați de G4Media.ro:
-
Daniela Panioglu, fostă judecătoare la Curtea de Apel București, a explicat:
„În cazul măsurilor asigurătorii, termenul este pe luni, nu pe zile. Ordonanța DIICOT din 31 iulie era în termen. Măsurile erau perfect legale și executorii.” -
Un magistrat anonim a catalogat motivarea drept „halucinantă”:
„Judecătoarea a reinventat dreptul. A aplicat regulile termenelor substanțiale (arestare) la termene procedurale (sechestre). Este o fractură logico-juridică.” -
Alt expert a subliniat că legea nu prevede încetarea de drept a sechestrului dacă termenul este depășit:
„Se analizează eventual vătămarea părții, dar nu se ridică automat măsura. Judecătoarea a mers mult dincolo de textul de lege.”
Nordis este acuzată că ar fi încasat 195 de milioane de euro de la clienți care au plătit în avans pentru apartamente de lux în Mamaia și alte stațiuni, dar nu au primit locuințele promise.
Din acești bani, anchetatorii spun că peste 70 de milioane de euro au fost delapidați și redirecționați către firme paravan, bunuri de lux și conturi personale.
Ridicarea sechestrului lasă clienții fără garanții că își vor recupera vreodată investițiile.
Judecătoarea a menținut doar sechestrul de 15 milioane de euro asupra unor acțiuni deținute de Nordis Management la companii afiliate. Totuși, în dispozitivul deciziei – partea executorie – nu a inclus explicit această mențiune, ci doar în motivare, ceea ce ridică noi semne de întrebare privind aplicabilitatea efectivă.
Experții subliniază că motivarea este contradictorie:
-
În unele pasaje, judecătoarea susține că termenul este substanțial și expiră mai devreme;
-
În altele, aplică regulile termenelor procedurale;
-
Concluziile finale sunt incoerente, iar dispozitivul nu corespunde integral motivării.
Un magistrat a rezumat:
„Este o decizie care nu doar că eliberează patrimoniul unei companii acuzate de fraudă masivă, dar creează și un precedent periculos: orice inculpat ar putea invoca acum această logică pentru a scăpa de sechestre.”
Cazul Nordis nu este singular. În ultimele luni, mai multe instanțe au dispus ridicarea unor sechestre instituite de DIICOT sau DNA în dosare de corupție și crimă organizată, invocând interpretări controversate ale termenelor procedurale.
Această practică riscă să afecteze credibilitatea justiției și capacitatea statului de a recupera prejudiciile din dosare penale.
-
Vladimir Ciorbă, cofondator Nordis, despre care presa a relatat că nu are bunuri pe numele propriu;
-
Florin Alexandru Poștoacă, partener de afaceri, acuzat de implicare directă în schemele financiare;
-
Laura Vicol, avocată, fosta deputată PSD și soția lui Ciorbă, inițial reținută în dosar;
-
Camelia Bîndiu, directoare juridică Nordis, cu bunuri personale puse sub sechestru.
Sute de persoane care au investit economiile de-o viață în apartamentele promise de Nordis se simt păcălite și abandonate.
„Am dat 100.000 de euro în avans și nu am primit nici măcar cheia. Acum aflăm că nici sechestrul nu mai există. Este un coșmar”, a declarat un client pentru presa centrală.
Lipsa măsurilor asigurătorii face recuperarea prejudiciilor extrem de dificilă, mai ales că inculpații ar putea dispune acum liber de active și bani.
Decizia judecătoarei Florina Rizescu de a ridica sechestre de aproape 90 de milioane de euro în dosarul Nordis este considerată de experți o eroare gravă și un posibil precedent periculos.
Motivarea contradictorie, lipsa de coerență juridică și efectele devastatoare asupra victimelor ridică întrebări legitime despre funcționarea sistemului judiciar și despre protecția pe care statul o oferă cetățenilor împotriva marilor fraude.
În timp ce inculpații par să iasă în avantaj, sute de familii rămân fără speranța de a-și recupera banii. Cazul Nordis devine astfel un simbol al vulnerabilităților justiției românești în fața rețelelor financiare complexe.
sursa foto: Inquam Photos / George Călin
