Cazul lui Virgil Vlad, consilier local AUR în comuna constănțeană Oltina, scoate la iveală un mecanism infracțional de o gravitate rar întâlnită, care îmbină cinismul față de oameni vulnerabili cu complicitatea unor persoane din sistemul juridic.
Deși are doar șapte clase și, conform procurorilor, „dificultăți de scriere evidente”, Vlad a coordonat timp de aproape șapte ani (2018–2025) o rețea care a devenit cunoscută drept „Fabrica de moșteniri”. Gruparea a vizat în special bătrâni singuri și bolnavi din municipiul Constanța, deposedându-i de apartamente și garsoniere printr-un circuit de acte notariale și executări silite.
Promisiunea electorală a AUR din 2024 – „Case sub 35.000 de euro pentru români” – a căpătat, prin acest caz, o interpretare crudă: liderul local al partidului a reușit, prin metode ilegale, să obțină locuințe la prețuri infime, profitând de vulnerabilitatea celor pe care ar fi trebuit să-i protejeze.
Potrivit DIICOT, victimele lui Vlad erau persoane în vârstă, fără familie sau cu probleme psihice, alese deliberat pentru a nu putea opune rezistență.
Procurorii notează că bătrânii erau ținuți uneori în condiții de aservire totală: fără hrană adecvată, fără tratament medical și cu lipsă de igienă. Scopul era menținerea lor într-o stare de dependență, astfel încât să semneze acte de împrumut sau promisiuni de vânzare-cumpărare în favoarea oamenilor lui Vlad.
„Pentru Vlad Virgil, casele persoanelor exploatate deveneau trofee”, se arată în referatul DIICOT.
Un caz concret arată metoda folosită. În 2019, o femeie de 85 de ani, P.M., cu probleme de discernământ, a fost împrumutată de Vlad cu 31.000 de euro. Notarul a autentificat contractele de împrumut, deși bătrâna prezenta semne evidente de degradare psihică.
Ulterior, printr-un contract de cesiune de întreținere, obligația a fost transferată către Vlad, care a solicitat executarea silită. Executorul judecătoresc a încuviințat rapid procedura, iar apartamentul femeii a ajuns în posesia grupării.
Procurorii arată că Vlad a tergiversat ani la rând efectuarea unei expertize psihiatrice care ar fi demonstrat lipsa de discernământ a victimei, tocmai pentru a profita de situația ei.
Schema era aplicată cu o precizie rece. Vlad identifica persoane:
-
vârstnice și singure,
-
cu boli psihice sau neurologice,
-
fără sprijin familial,
-
cu apartamente în Constanța.
Ulterior, aceste persoane erau convinse sau forțate să semneze acte, în urma unor „împrumuturi” pe care, evident, nu le puteau restitui.
Astfel, locuințele ajungeau pe numele unor interpuși – femei sau bărbați apropiați grupului – pentru a ascunde adevăratul beneficiar.
Elementul care face acest dosar deosebit de grav este implicarea unor profesioniști ai legii: notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu, dar și executorul judecătoresc Vasile Deacu.
Aceștia, potrivit procurorilor, au conferit actelor false „prezumția de legalitate”, permițând introducerea lor în circuitul civil și blocând astfel contestarea lor ulterioară în instanță.
„Prezența unor notari și a unui executor în structură subminează încrederea cetățenilor în sistemul de justiție”, notează DIICOT.
Imobilele dobândite erau imediat trecute prin mai multe tranzacții succesive pentru a masca proveniența ilegală. Contracte de vânzare-cumpărare, cesiuni de creanță și testamente false erau folosite pentru a „spăla” bunurile și a le aduce pe piață ca și cum ar fi fost tranzacții legitime.
Procurorii au identificat o rețea de interpuși – printre care Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și familia Neagu – care acceptau să figureze ca „proprietari temporari”.
Cinismul lui Vlad reiese din convorbirile interceptate. Într-una dintre discuții, acesta vorbea despre o bătrână aflată pe moarte:
„Nu e pagubă că moare! Eee… lucru mare! (…) Nu mai îmi trebuie moși și babe, îmi bag p… în moși și babe!”, spunea acesta, râzând.
Aceste declarații, incluse de procurori în dosar, arată modul lipsit de empatie și brutalitatea cu care liderul local AUR își trata victimele.
În iulie 2025, Virgil Vlad și alți membri ai grupului au fost arestați preventiv. Pe 1 august, Curtea de Apel Constanța a prelungit măsura pentru Vlad, executorul Deacu și două dintre colegele sale. Alte patru persoane au rămas în arest la domiciliu.
Judecătorul care a analizat dosarul a scris în motivare:
„Inculpații s-au antrenat în demersuri complexe și elaborate pentru un scop meschin: privarea unor persoane vârstnice de bunurile lor, într-o perioadă de vulnerabilitate extremă. Au construit un sistem bine pus la punct bazat pe acte notariale și executorii judecătorești pentru a dobândi bunuri de valoare.”
Înalta Curte a respins pe 12 august contestațiile inculpaților, astfel încât aceștia rămân în arest preventiv sau la domiciliu până pe 6 septembrie.
Potrivit DIICOT, prejudiciul se ridică la zeci de imobile însușite ilegal și un prejudiciu estimat de ordinul sutelor de mii de euro.
Pe lângă paguba financiară, anchetatorii subliniază sentimentul de insecuritate creat în comunitate: bătrâni vulnerabili au ajuns să se teamă că pot fi deposedați de casele lor prin manevre obscure, chiar cu sprijinul notarilor și executorilor.
Deși ancheta vizează fapte comise înainte și după obținerea mandatului de consilier local, apartenența lui Virgil Vlad la AUR pune partidul într-o situație delicată.
Promisiunea electorală a lui George Simion privind „case sub 35.000 de euro” a fost descrisă de liderul partidului ca „o formă de marketing”. În cazul lui Vlad, aceasta s-a transformat într-o realitate infracțională, alimentată de scheme imobiliare ilegale.
Cazul „Fabrica de moșteniri” scoate la iveală o combinație periculoasă între vulnerabilitatea socială, cinismul infracțional și complicitatea unor profesioniști ai legii.
Virgil Vlad, lider local AUR, este acuzat că a transformat promisiunea de campanie în realitate prin fraudă, înșelăciune și abuz asupra unor persoane în vârstă.
Dincolo de aspectele juridice, dosarul ridică întrebări despre etica politică, transparența notarială și protecția persoanelor vulnerabile în România.
Articol integral pe Libertatea
