Controversele din piața RCA se reaprind. După ce Patronatul Service-urilor Auto a acuzat compania franceză Axeria că refuză să achite facturile la valoarea reală a reparațiilor, comparând situația cu falimentara Euroins, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) susține că nu există un fenomen generalizat de neplată și că litigiile trebuie rezolvate în instanță.
Totuși, încrederea în autoritate este subminată de scandalurile repetate și de salariile uriașe acordate șefilor instituției, în timp ce șoferii și service-urile se plâng de lipsa de protecție.
ASF a transmis, la solicitarea presei, că situațiile de neplată nu reprezintă o practică sistematică în piața RCA. Potrivit instituției:
-
plângerile înregistrate sunt analizate punctual și soluționate conform legislației;
-
atunci când păgubitul și asigurătorul nu se înțeleg, litigiile pot fi soluționate prin mediere SAL-Fin sau în instanță;
-
ASF nu are competențe directe privind piața reparațiilor auto și nu poate verifica prețurile practicate de service-uri.
„Oferta de despăgubire este emisă la o valoare corectă și echitabilă, pentru readucerea bunului la starea inițială sau înlocuirea acestuia”, afirmă reprezentanții instituției.
Cu alte cuvinte, ASF alege să se poziționeze ca arbitru limitat, pasând responsabilitatea către instanțe și mecanisme alternative.
Pe de altă parte, service-urile independente trag un semnal de alarmă:
-
Axeria ar plăti tarife diferite pentru aceeași lucrare, de la 100 la 200 de lei pe oră de manoperă, fără o justificare clară;
-
valoarea despăgubirilor ar fi redusă „din pix”, prin scăderea artificială a valorii automobilelor;
-
dosarele sunt tergiversate, iar păgubiții sunt forțați să ajungă în instanță.
„Sunt exact practicile de la Euroins. E ca și cum ai merge într-un magazin, pâinea costă 5 lei și tu spui că plătești doar 2,5 lei. Eu nici nu mai pierd vremea, le trimit direct la avocat. ASF nu face nimic”, a declarat Gheorghe Tocaciu, membru fondator al Patronatului Service-urilor.
Axeria funcționează în România în baza legislației europene, fără o filială locală. În prezent, are aproximativ 10% din piața RCA, alături de alți jucători non-rezidenți precum Hellas Direct și Eazy Asigurări.
Cazul amintește de scandalul recent cu Dallbogg, asigurător bulgar eliminat de pe piață după plângeri similare privind neplata daunelor. Practicile sale au fost sancționate inclusiv în Polonia.
Într-un context în care piața RCA este fragilă după falimentele City Insurance și Euroins, existența unor noi derapaje riscă să destabilizeze și mai mult sistemul.
Deși rolul ASF este să supravegheze stabilitatea pieței financiare și protecția consumatorilor, instituția a fost continuă sursă de controverse:
-
a eșuat în prevenirea falimentelor City Insurance și Euroins, ambele companii fiind lideri de piață în momentul colapsului;
-
a promovat proiecte legislative contestate, inclusiv limitarea retragerilor din Pilonul II de pensii;
-
a fost acuzată că închide ochii la derapaje, preferând soluții birocratice și întârziate.
În plus, instituția a devenit simbolul risipei din sectorul public prin nivelul uriaș al salariilor.
Deputatul USR Radu Mihaiu a publicat recent date despre veniturile angajaților din instituțiile de reglementare. Conform Euronews:
-
ASF: salariu mediu de 13.562 lei/lună; președintele Alexandru Petrescu – 61.089 lei/lună;
-
ANCOM: salariu mediu de 12.934 lei/lună; președintele Valeriu Zgonea – 64.670 lei/lună;
-
ANRE: salariu mediu de 18.635 lei/lună; președintele George Niculescu – 75.073 lei/lună.
Toți trei conduc instituții criticate pentru lipsa de transparență și performanțe slabe.
Premierul Ilie Bolojan a cerut reducerea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor în aceste instituții și tăierea cu 10% a numărului de posturi.
Disputa Axeria–service-uri scoate în evidență un vid de protecție pentru șoferi:
-
ASF afirmă că nu are competențe pe partea de reparații, deși acestea sunt esențiale în relația păgubit–asigurător;
-
service-urile reclamă că sunt forțate să suporte pierderi sau să se judece ani întregi în instanță;
-
consumatorii finali – șoferii – rămân captivi între birocrația ASF și politica de costuri a asigurătorilor.
În teorie, mecanismele de mediere (SAL-Fin) ar trebui să reducă presiunea. În practică, însă, numărul mare de litigii și lipsa unor sancțiuni ferme pentru asigurători ridică întrebări despre eficiența acestui sistem.
În ultimii doi ani, Axeria a cunoscut o creștere accelerată pe piața RCA din România, atrăgând clienți prin tarife competitive. Însă, la fel ca Euroins înaintea falimentului, modelul său de business este pus sub semnul întrebării:
-
nu are sediu local și deci responsabilitatea directă e difuză;
-
plățile întârziate și facturile reduse afectează în special service-urile mici;
-
cota de piață de 10% o transformă într-un jucător sistemic, a cărui prăbușire ar lovi din nou piața.
ASF afirmă că monitorizează situația, dar precedentul City Insurance–Euroins ridică semne de întrebare despre capacitatea reală de intervenție a autorității.
Cazul Axeria arată din nou fractura dintre rolul oficial al ASF și percepția publică:
-
oficial, instituția spune că nu există o problemă sistematică;
-
în realitate, service-urile și clienții reclamă situații repetate de abuz;
-
scandalurile din trecut și salariile exorbitante subminează încrederea în ASF.
În lipsa unor măsuri ferme și a unei transparențe sporite, piața RCA riscă să repete scenariul falimentelor de proporții, cu milioane de șoferi afectați și costuri uriașe pentru bugetul de stat.
