O consilieră angajată la Camera Deputaților, retribuită cu ~7.000 lei/lună, a insultat public redacția Newsweek România în timpul programului, reacționând la o știre despre un protest AUR pentru Călin Georgescu. Postările sale, pline de invective („Mă-ta”), sunt însoțite de mesaje anti-UE, elogieri voalate ale Kremlinului și atacuri repetate la adresa premierului Ilie Bolojan.
Cazul Crina Dobre deschide discuția despre codurile de conduită ale personalului din Parlament, limitele libertății de exprimare online pentru funcționarii plătiți de stat și mecanismele prin care instituțiile răspund la derapaje.
Pe fondul unei știri despre manifestația AUR în sprijinul lui Călin Georgescu, consiliera Crina Dobre – aflată la data postărilor în program de lucru la Camera Deputaților – a comentat pe rețelele sociale cu injurii la adresa Newsweek România, folosind expresii precum „Mă-ta”. Derapajul verbal a fost surprins în capturi de ecran și asociat contului oficial al acesteia.
Dobre este cunoscută în mediul online pentru poziții zgomotoase anti-UE, pro-Kremlin și pentru atacuri frecvente la adresa liderilor politici interni. În trecut, ea a lucrat aproximativ un deceniu în zona liberală, iar recent a fost cooptată în anturajul AUR.
Crina Dobre a activat în trecut în structuri afiliate PNL, unde s-a afișat inclusiv în campanii electorale alături de lideri de prim rang. După migrarea în zona AUR, discursul i s-a radicalizat accentuat:
-
Anti-UE/anti-Ursula von der Leyen. Postări recurente acuză că „UE distruge România”, că PNRR ar fi „instrument de control”, iar Bruxelles ar „umili” România;
-
Relativizarea războiului rus împotriva Ucrainei. Mesaje care discreditează ajutorul pentru Kiev și ironizează „mințile înfierbântate” ce susțin rezistența ucraineană;
-
Ținte interne preferate: premierul Ilie Bolojan, primarul Nicușor Dan, foști lideri PNL – etichetați ca „bastion soroșist”.
Într-o postare recentă, Dobre scrie că „merge înainte ca un tanc rusesc”, într-o retorică ce frizează glorificarea agresorului într-un conflict în derulare, incompatibilă cu echilibrul cerut unui angajat al Parlamentului.
Funcționarii Camerei Deputaților – indiferent că sunt consilieri pe contracte civile, debutanți sau experți – au obligații de conduită. Câteva repere:
-
Neutralitate și decență. În timpul programului, personalul trebuie să evite derapaje care compromit instituția sau pun sub semnul întrebării imparțialitatea profesională;
-
Utilizarea resurselor publice. Interacțiunile private în timpul serviciului – mai ales când implică invective – ridică întrebări despre folosirea timpului de lucru și a echipamentelor instituției;
-
Imaginea Parlamentului. Jignirile aduse presei afectează credibilitatea Camerei Deputaților și tensionează relația cu mass-media, actor esențial într-o democrație.
Cazul Dobre reaprinde tema codurilor de etică în instituțiile publice și a sancțiunilor aplicabile pentru comportamente care depășesc libertatea de exprimare și intră în zona discursului injurios.
Orice angajat are dreptul la opinii politice și exprimare liberă, însă funcția publică vine cu standarde superioare:
-
Contextul: mesajul a fost transmis în timpul programului, ceea ce plasează postarea în sfera atribuțiilor profesionale și a obligațiilor față de angajator (Camera Deputaților);
-
Conținutul: injuria explicită („Mă-ta”) depășește sfera criticii legitime;
-
Repetitivitatea: un istoric de mesaje agresive, anti-europene și pro-Kremlin conturează un pattern care afectează încrederea publică.
În astfel de situații, instituțiile au datoria să clarifice dacă a fost utilizat timpul de lucru pentru activități neprofesionale și dacă angajatul a încălcat regulamente interne, clauze contractuale sau coduri de conduită.
AUR se confruntă periodic cu scandaluri generate de reprezentanți sau apropiați care adoptă un ton confruntațional, uneori trivial, față de jurnaliști. Strategia – tolerată sau încurajată – menține partidul în atenția publică, dar fragilizează relația cu presa și împinge discursul politic spre marginalitate și dezbinare.
În paralel, atacurile la adresa UE, a PNRR și a susținătorilor Ucrainei sunt parte dintr-un ecosistem de dezinformare în care elemente de propagandă pro-Kremlin se intersectează cu nemulțumiri reale. Când astfel de mesaje sunt propagate de angajați ai statului, riscul de legitimare crește.
Ce urmează: ce ar trebui să facă instituțiile
-
Verificare internă la Camera Deputaților privind: intervalul orar al postărilor, folosirea resurselor de muncă, respectarea regulamentelor și a clauzelor de conduită;
-
Clarificare publică: instituția să comunice dacă faptele contravin normelor și ce măsuri se iau (avertisment, sancțiune disciplinară, încetare raporturi de muncă – în funcție de statut);
-
Actualizarea codurilor de conduită pentru personalul contractat/consilieri: reguli clare privind comportamentul online, în special în program, și ghid de bune practici pentru relația cu presa;
-
Training obligatoriu pe etică instituțională, comunicare și managementul reputației;
-
Transparență salarială și a fișelor de post: contribuabilii trebuie să știe pentru ce plătesc.
Până la publicare, consiliera nu a oferit o scuză publică pentru limbajul folosit, iar Camera Deputaților nu a comunicat oficial demararea unei cercetări interne. Newsweek România a semnalat episodul ca pe un nou simptom al degradării dialogului public. Redacția noastră a solicitat instituției un punct de vedere și va actualiza materialul în funcție de răspuns.
Notă deontologică: persoanele vizate au dreptul la drept la replică. Publicăm integral pozițiile tuturor părților, odată transmise.
