Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari: plasată în conducerea a patru companii de stat strategice

Pe hârtie, Anca Mitu este o funcționară de rang mediu, cu un CV modest și un trecut profesional neclar. În realitate, însă, ea a devenit una dintre cele mai influente figuri din umbră ale sistemului bugetar românesc, fiind prezentă simultan în conducerile a patru companii de stat strategice: RAAPPS, Palatul CFR, Transelectrica și Hidroelectrica.

Cu o diplomă în economie obținută la Universitatea Petre Andrei din Iași și un început de carieră ca directoare la un SRL din Fălticeni, Anca Mitu pare să fi făcut un salt inexplicabil spre centrul puterii administrative din București.

Conform documentelor publice și unor surse guvernamentale, în 2025, Anca Mitu deține următoarele funcții:

• Consilier al directorului general Transgaz

• Membră a Consiliului de Supraveghere Transelectrica

• Membră a Consiliului de Administrație al RAAPPS

• Membră a Consiliului de Administrație al Palatului CFR

• Nou intrată în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica (aprilie 2025)

În trecut, a ocupat temporar funcții similare la CFR Marfă și Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Ascensiunea ei nu pare să fie susținută de un parcurs profesional transparent sau de o carieră construită prin concursuri deschise.

Anca Mitu și-a secretizat venitul de la Transgaz în declarația de avere din 2025. Totuși, din declarația din 2024 reiese că a încasat peste 200.000 lei net din această funcție – echivalentul a aproximativ 16.000 lei lunar.

Pe lângă asta, în anul fiscal 2024, a declarat:

• 31.500 lei de la Transelectrica

• 96.000 lei de la RAAPPS

• 16.000 lei de la Palatul CFR

Toate aceste venituri sunt net anuale, dar nu reflectă complet sumele brute reale. Potrivit datelor AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Instituțiilor Publice), un membru CA la RAAPPS încasează 20.512 lei brut lunar, adică aproximativ 12.000 lei net – ceea ce sugerează că în realitate, indemnizațiile pot fi cu 50% mai mari decât cele raportate.

În paralel cu această ascensiune profesională, Anca Mitu a acumulat o avere considerabilă:

• O vilă de 188 mp în Voluntari, achiziționată în 2023

• Un apartament în Constanța, obținut prin donație

• Un Mercedes achiziționat în 2016

• Credite bancare în valoare de 1,05 milioane lei

Chiar dacă există împrumuturi semnificative, capacitatea de a accesa credite de o asemenea valoare sugerează venituri stabile și ridicate, posibil mai mari decât cele oficial declarate.

Până în 2013, Anca Mitu era directoarea unui SRL local din Fălticeni. În 2014, devine consilier parlamentar, iar în 2016 – consiliera președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP).

În 2021, este numită consilieră la Secretariatul General al Guvernului (SGG), iar în același an, devine consiliera directorului general Transgaz, funcție pe care o deține și în prezent.

Traseul său profesional pare marcat nu de performanță sau concursuri câștigate, ci de numiri politice și acces în zone de influență.

Cazul Ancăi Mitu este emblematic pentru o problemă mai profundă din administrația publică românească: ocuparea funcțiilor de conducere pe criterii de loialitate politică, nu de competență.

• Nicio competiție publică pentru funcțiile din consiliile de administrație.

• Salarii netransparente, fragmentate în declarațiile de avere.

• Informații inaccesibile publicului, deși companiile sunt finanțate din bani publici.

Prezența simultană în CA-uri ale unor companii precum Transelectrica și Hidroelectrica, ambele jucători esențiali în domeniul energetic, ridică întrebări despre capacitatea reală de a contribui profesional și despre posibile conflicte de interese.

Au fost adresate întrebări legate de aceste numiri și venituri către:

• Transgaz

• RAAPPS

• Ministerul Energiei

• Guvernul României

Până la momentul publicării acestui articol, nicio instituție nu a oferit un punct de vedere oficial.

Totodată, nicio autoritate de integritate nu a semnalat vreo incompatibilitate sau conflict de interese, în ciuda numărului mare de funcții simultane.

Într-o perioadă în care România se confruntă cu deficite bugetare cronice, iar reforma administrației publice este una dintre condițiile de bază pentru accesarea fondurilor europene, cazuri precum cel al Ancăi Mitu compromit credibilitatea și eficiența statului.

• Companiile de stat precum Transgaz, Transelectrica sau Hidroelectrica administrează infrastructuri strategice.

• Posturile de conducere din aceste entități ar trebui ocupate prin concursuri transparente, de specialiști în domeniu.

• Sinecurile politice afectează performanța, competitivitatea și încrederea contribuabilului în instituțiile statului.

Cazul Ancăi Mitu nu este singular, dar este un exemplu clar de modul în care mecanismele netransparente și numirile politice alterează buna guvernare. Dintr-o poziție periferică, a ajuns în inima celor mai importante companii de stat din România – fără ca publicul să știe cum, de ce, sau pe baza căror competențe.

Până când astfel de cazuri nu vor fi investigate serios de autoritățile de integritate și nu se vor implementa proceduri reale de selecție profesională, România va continua să risipească bani publici și capital de încredere.

Sursă: Defapt