Diana Buzoianu, ministrul Mediului, atrage atenția că la Apele Române, din aproape 9.000 de angajați, doar 130 fac control pe teren. Oficialul acuză politizarea instituției și reorganizările care au umflat organigramele la centru, în timp ce funcțiile de control au fost decimate.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat într-o emisiune televizată că Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este o instituție aflată într-o situație critică: din 9.000 de angajați, doar 130 sunt inspectori de teren, în timp ce majoritatea posturilor sunt concentrate în birouri și funcții de conducere. Oficialul afirmă că această structură dezechilibrată este rezultatul unor reorganizări succesive, dictate politic, care au avut ca scop decimarea funcției de control și transformarea instituției într-un „instrument de partid”.
Buzoianu a explicat cum arată în prezent mecanismele de numire în funcții de conducere la Apele Române:
„Există astăzi inspectori-șefi care sunt puși pe 30 de zile. După cele 30 de zile, trebuie să meargă din nou la directorul general ca să primească încă o prelungire. Dacă a făcut ceva care nu convine în acea perioadă, e dat afară. Așa arată politizarea.”
Acest sistem de rotație rapidă a conducerii, spune ministrul, slăbește stabilitatea instituțională și face imposibilă derularea unor controale reale, întrucât cei aflați în funcție sunt permanent vulnerabili politic.
Cifra anunțată de Buzoianu este îngrijorătoare: doar 130 de inspectori de control pe teren la nivel național. Aceasta înseamnă un inspector la peste 69.000 de hectare de teren administrat, având în vedere suprafața fondului forestier și a resurselor de apă monitorizate de ANAR.
În contrast, instituția are aproape 9.000 de angajați, dintre care marea majoritate lucrează în birouri, în posturi administrative sau în funcții de conducere.
Ministrul a analizat organigramele înainte și după ultima reorganizare din ianuarie 2025:
-
La structurile centrale, s-au adăugat 10, 12 sau chiar 15 posturi de conducere noi, create special pentru a oferi funcții politice.
-
În schimb, numărul inspectorilor de teren a rămas neschimbat sau chiar a scăzut.
„Picătură cu picătură, au lucrat sistematic pentru a decima funcția de control. Instituția s-a umflat la centru, dar în teritoriu oamenii muncesc pe salarii mici, fără resurse și cu volum uriaș de muncă”, a declarat Buzoianu.
Un alt aspect semnalat este discrepanța între salariile mici ale inspectorilor și indemnizațiile mari ale șefilor numiți politic. Mulți dintre cei care lucrează în teren se confruntă cu lipsa resurselor de bază: mașini, echipamente sau combustibil pentru deplasări.
În schimb, la nivel central și în conducerile județene, posturile sunt ocupate temporar de persoane numite pe criterii politice, care beneficiază de salarii consistente și stabilitate profesională asigurată prin influențe de partid.
Diana Buzoianu a dat și exemple concrete de cum această slăbiciune instituțională a permis abuzuri și contracte păguboase:
-
concesionări controversate pe plajele românești, unde s-au semnalat „toate șmecheriile posibile”;
-
contracte încheiate în lipsa unor controale reale asupra mediului și respectării normelor.
Ministra a promis verificări suplimentare:
„Am văzut inclusiv în presă situații dubioase și vom demara controale pentru a face ordine.”
Concluzia trasă de Buzoianu este că Apele Române reprezintă imaginea unei instituții în colaps:
-
politizată, prin numiri temporare dictate de partid;
-
ineficientă, cu doar 130 de inspectori pentru întreaga țară;
-
dezechilibrată, cu o organigramă umflată la centru și lipsuri în teren;
-
vulnerabilă, prin salarii mici și resurse insuficiente pentru cei care fac muncă reală de control.
Declarațiile vin după ani de scandaluri care au vizat Administrația „Apele Române”:
-
Angajări controversate, unde persoane fără experiență au fost preferate în fața specialiștilor (cazuri documentate de presă încă din 2021);
-
Raport disproporționat între personal: aproape 3 șoferi la un singur inspector de teren, conform investigațiilor G4Media;
-
Plângeri sindicale legate de siguranța locurilor de muncă și de reorganizările frecvente;
-
Acuzarea instituției că a fost folosită ca „monedă politică” de către partide la guvernare.
Ministrul Buzoianu a subliniat necesitatea unei depolitizări rapide a ANAR:
-
Numiri pe bază de concurs, nu prin mandate de 30 de zile;
-
Creșterea numărului de inspectori de teren, cu resurse financiare și logistice adecvate;
-
Reducerea aparatului central și redistribuirea resurselor către teritoriu;
-
Transparență în contractele publice și audit extern al procedurilor de control.
Specialiști în politici de mediu susțin afirmațiile ministrei:
-
România are nevoie de un sistem de control eficient pentru a respecta directivele europene privind apă și biodiversitate;
-
Lipsa inspectorilor duce la degradarea apelor și pădurilor și la pierderi economice prin contracte păguboase;
-
Politizarea excesivă a distrus credibilitatea instituției, afectând colaborarea cu partenerii internaționali.
Declarațiile Dianei Buzoianu scot la iveală dimensiunea reală a crizei de la Administrația Națională „Apele Române”: din aproape 9.000 de angajați, doar 130 fac muncă efectivă de control pe teren.
Politizarea și reorganizările artificiale au transformat instituția într-o structură greoaie și ineficientă, cu efecte directe asupra protejării mediului și resurselor naturale ale României.
Rămâne de văzut dacă actualul Minister al Mediului va reuși să impună depolitizarea și reformarea instituției, astfel încât Apele Române să devină un instrument real de protecție a resurselor naturale și nu o simplă „fabrică de posturi politice”.
