Soția și apropiații liderului PNL Virgil Guran, în consilii și cabinete guvernamentale. Experți cu patru case și sinecuri la patru ministere

Compania Națională de Investiții (CNI) și rețeaua de influență: soția liderului PNL Dâmbovița, Maria Guran, cumulează poziții la CNI, Ministerul Dezvoltării, AFM și ANSVSA, în timp ce apropiați de familie ajung în cabinete guvernamentale.

Alți membri CA trec prin Secretariatul General al Guvernului, RAAPPS, ONJN, Ministere. AGA a decis reducerea CA de la 11 la 5 membri, fără claritate publică asupra noii componențe.

Compania Națională de Investiții – instituție cheie pentru proiectele publice – rămâne sinonimă cu cumulul de funcții și traficul de influență politică. În centrul unui tablou cu soți, surori, apropiați și „experți” cu patru case și trei indemnizații, se află Maria Guran, soția liderului PNL Dâmbovița, Virgil Guran. Ea cumulează poziții la CNI, Ministerul Dezvoltării, Administrația Fondului pentru Mediu și ANSVSA, în timp ce membri ai cercului de afaceri al familiei apar concomitent în cabinete guvernamentale. Pe fond, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a decis în iulie 2025 reducerea CA de la 11 la 5, însă transparența privind noua componență și indemnizațiile rămâne minimă.

Potrivit declarațiilor de avere și informațiilor publice, Maria Guran – absolventă de Drept la universități private (Spiru Haret, master Titu Maiorescu), avocat între 2007–2019 – a acumulat în 2023 venituri nete din patru poziții la stat:

• Ministerul Dezvoltării: 63.384 lei

• CNI (membru CA): 18.786 lei

• Administrația Fondului pentru Mediu (membru CA): 9.870 lei

• ANSVSA (consilier): 20.440 lei

La acestea se adaugă dividende de 579.366 lei din firma Apa Talea SRL, afacerea de familie cu apă de izvor. Media netă lunară din surse publice + private a depășit 11.500 euro în 2023. În 2020, ea ocupa funcția de director de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Context politic: soțul, Virgil Guran, a fost deputat, senator, consilier de stat în Guvernul Orban, iar astăzi este vicepreședinte PNL în echipa condusă de Ilie Bolojan, rol în care susține austeritatea și „reduceri foarte, foarte urgente” ale cheltuielilor bugetare.

Afacerea Apa Talea e administrată de Viorel Stroe, absolvent Bioterra, consilier la Ministerul Dezvoltării (2021–2023). Soția sa, Alina Andreea Stroe, a fost consilier în Cancelaria prim-ministrului (2020–2021), în perioada în care Virgil Guran era consilier. Practic, patroana și administratorul firmei apar simultan în minister și cancelarie, într-o perioadă în care familia Guran se repoziționa în vârful PNL. Familia nu a oferit clarificări jurnaliștilor.

Sora lui Virgil Guran, Carmen Guran, a lucrat la Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării, după un traseu anterior la CJ Hunedoara. Episodul întărește percepția unei extinderi familiale în zona Dezvoltării, instituție care patronează programe masive de investiții.

Pe site-ul CNI, la data documentării apăreau încă 11 membri în Consiliul de Administrație, sub conducerea directoarei Manuela Pătrășcoiu. Decizia AGA din 15 iulie 2025 a prevăzut reducerea CA la 5 membri. Însă Victor Banța, fost PNL, membru în CA, declara recent că nu a primit informare și că nu au existat convocări după luna iunie. Întrebările trimise de presă către CNI privind componența actuală, indemnizația și durata mandatului au rămas fără răspuns până la închiderea ediției.

Cine mai e în CA: trasee politice, sinecuri, cumul de poziții

• Victor Banța (ex-PNL): fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării; în prezent funcționar de execuție la Ministerul Agriculturii. Venituri 2023: 136.264 lei (Dezvoltare), 18.786 lei (CNI), plus alte sume. A mai fost prefect de Gorj, inspector guvernamental, consilier la Ministerul Comunicațiilor.
• Dragoș Condrea: venituri nete 2023 din SGG (143.403 lei), RAAPPS (CA) (114.450 lei), CNI (CA) (18.786 lei), ONJN (Consiliu de Supraveghere) (19.465 lei). A ocupat funcții înalte: secretar general al Guvernului (guvern Ciucă), director juridic la SGG și Ministerul Sănătății, consilier personal al ministrului Sănătății. Soția sa lucrează la BNR (net 136.934 lei).
• Ioana Drăguțu: cumul de poziții în 2023 – CJ Brașov, Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Ministerul Dezvoltării, plus CNI (CA) – venituri aproape 100.000 lei. Considerată apropiată a lui Adrian Veștea (fost ministru al Dezvoltării, azi președinte CJ Brașov).
• Dragoș Drăghescu: subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării (102.216 lei), CNI (CA) (8.776 lei), lider PSD Gorj la nivel local.
• Anca Ginavar: director Direcția Tehnică la Ministerul Dezvoltării (146.248 lei), CNI (CA) (18.786 lei), membru în Consiliul Superior al Registrului Urbaniștilor, activitate universitară.
• Vlad Niculae (PSD): secretar de stat la Dezvoltare (116.808 lei), CNI (CA) (8.776 lei); deține patru apartamente (București și Voluntari). Antecedente: inspector tehnic în CNI.
• Alexandru Soare: Ministerul Dezvoltării (176.424 lei), CNI (CA) (18.786 lei); soție la AEP. Proprietar a trei apartamente (București, Târgoviște).
• Florian Pavel: Ministerul Dezvoltării (130.479 lei), CNI (CA) (8.776 lei).
• József Szabó (UDMR): fost și revenit în CA; traseu prin Oradea, Diosig, Eurotrans și Ministerul Dezvoltării; trecut prin Comitetul Interministerial al Eximbank; administrator public la CJ Bihor în perioada 2016–2020.

Virgil Guran, astăzi vector de comunicare al PNL pentru măsuri de încadrare bugetară, afirma că „nu sunt bani la buget, trebuie găsite soluții”. În același timp, soția și apropiații săi figurează în structuri cu indemnizații și cumul de poziții la CNI, Dezvoltare, AFM, ANSVSA, Cancelaria prim-ministrului. Episodul întărește percepția unei „aristocrații administrative” în jurul CNI și al Dezvoltării, două puncte nodale ale investițiilor publice.

1. Componența actuală a Consiliului de Administrație CNI, după reducerea de la 11 la 5, cine sunt cei cinci și cum au fost selectați?

2. Indemnizația netă/brută a membrilor CA și criteriile de performanță.

3. Măsuri pentru evitarea conflictelor de interese în cazul cumulului de funcții (ministere–CNI–alte CA).

4. Calendarul și actele prin care AGA a redus CA și stadiul punerii în aplicare.

5. Rotația și evaluarea independentă a membrilor CA, pe criterii de merit, nu apartenență politică.

CNI nu a răspuns solicitărilor privind aceste puncte până la ora publicării.

Reducerea CA la cinci membri ar trebui să fie primul pas către profesionalizare și eficiență. Fără transparență, însă, schimbarea rămâne cosmetică. Publicarea CV-urilor, a obiectivelor de mandat, a indicatorilor și a rapoartelor trimestriale ar fi un minim standard de guvernanță corporativă, conform OUG 109/2011.

În paralel, Agenția Națională de Integritate și corpul de control al ministerului de resort ar trebui să evalueze cumulul de funcții și potențialele conflicte de interese ale membrilor CA și ai personalului din ministerele care patronează CNI. În joc nu sunt doar indemnizații sau CV-uri îmbogățite, ci credibilitatea cu care statul gestionează miliarde de lei din bani publici.

CNI rămâne oglinda unei administrații în care loialitatea politică cântărește adesea mai mult decât competența. Când soții, surorile și angajații din firmele de familie devin consilieri și administratori în puncte cheie ale statului, promisiunile despre austeritate, reforme și „tăieri foarte, foarte urgente” sună ca retorică. Pentru a recâștiga încrederea publică, e nevoie de criterii clare de selecție, raportări deschise și toleranță zero față de cumulul netransparent de funcții. Până atunci, „familiile aristocrate” din jurul CNI continuă să confirme că puterea, la noi, circulă în familie.

Sursă: ReporterIs.ro