Haos în ANAF și Registrul Comerțului: firme fantomă validate cu cifre de afaceri uriașe

După cazul firmei RICHRBT – „gigantul” cu sediu într-un WC public, validat de ANAF – investigații noi arată că încă patru companii fantomă au fost puse în mișcare prin aceleași mecanisme: preluări frauduloase la Registrul Comerțului, bilanțuri falsificate cu sute de milioane de euro și coduri de TVA acordate sau menținute de ANAF în pofida legii.

Împreună, cifrele fictive însumate depășesc aproape 1 miliard de euro. În timp ce ANAF promite verificări, ONRC admite public limite majore în controlul autenticității actelor, creând un culoar periculos pentru furturi de firme și înșelăciuni transfrontaliere.

Schema este simplă și repetitivă:

1. Furtul firmei la ONRC. Se trimit pe e-mail la Registrul Comerțului documente falsificate privind cesiuni de părți sociale, schimbări de asociați și reluări de activitate. Fără citare fizică și fără apel la proprietarii reali, registratorii aprobă solicitările.

2. Rebotezare și „umflare” contabilă. Compania proaspăt „capturată” își schimbă denumirea, obiectul de activitate și depune bilanțuri retroactive cu cifre de afaceri astronomice, menite să inspire încredere.

3. Codul de TVA de la ANAF. Deși legea cere declarații la zi și verificări de fond, codurile TVA sunt acordate sau menținute, în unele cazuri chiar înainte de depunerea bilanțurilor.

4. Țeapa comercială. Cu documente „curate” în sistemele statului, firma lansează comenzi externe (ex: panouri fotovoltaice), furnizorii verifică pe site-urile oficiale și acceptă livrarea cu plată la 30 de zile. Marfa ajunge în România, e relocată rapid și vândută „pe discount” în lanț, înainte ca păgubiții să realizeze frauda.

Cazurile prezentate indică complicități interne și o verigă slabă sistemică la ONRC și ANAF.

În mai multe spețe, Registrul Comerțului a aprobat cesiuni și reluări de activitate pe baza unor e-mailuri trimise de necunoscuți și a unor acte cu autenticitate necontrolată. Instituția precizează oficial că legea nu-i permite să sune proprietarii din acte pentru confirmare și că rolul său este strict birocratic, de înregistrare „pe bază documentară”.

Realitatea practică: legea permite cererea prezenței fizice a asociaților „la cea mai mică suspiciune”. Dacă acest filtru minimal ar fi fost aplicat, cazurile RICHRBT și Smart Gathering (noua denumire a Runic Media, firmă „furată” prin e-mail de la „Mutu de la Craiova”) nu ar fi fost posibile. ONRC recunoaște, de facto, că „e ușor să furi o firmă” în actualul cadru procedural.

Pe filiera fiscală, problemele sunt la fel de grave:

• Smart Gathering SRL (fosta Runic Media) primește cod TVA în noiembrie 2023, deși nu avea depuse la zi declarațiile obligatorii. Bilanțurile apar abia în februarie 2024.

• În cazul RICHRBT, procedura s-a repetat: codul TVA activat înainte de depunerea documentelor obligatorii.

• Sesizările proprietarilor reali au ajuns la ANAF, însă codurile TVA au rămas active încă 4–5 luni, suficient pentru ca grupările să ruleze marfa și să „stingă urmele”.

Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, anunță o anchetă a departamentului de integritate și promite un raport scris. Dacă se confirmă, spune oficialul, responsabilul „nu și-ar dori să fie în pielea lui”. Până la raport, pagubele comerciale și reputaționale sunt în creștere.

În povestea Smart Gathering, firma „preluată” prin e-mail și „umflată” contabil a comandat mii de panouri fotovoltaice cu plată la termen, profitând de codul TVA și de bilanțurile „grase” validate în sistem.

Un mare transportator român, IB Cargo, a pus la dispoziție 30 de TIR-uri care au dus marfa în port și la un depozit din Agigea. Imediat după descărcare, panourile au fost reluate și mutate spre Bulgaria, unde au fost vândute cu 40% discount. Furnizorii au rămas neplătiți, iar transportatorii – cu facturi neîncasate. În paralel, pe site-urile Ministerului de Finanțe cifrele arătau impecabil.

Investigația a scos la iveală încă trei companii pe lângă RICHRBT și Smart Gathering, toate apărute/reconfigurate în 2024–2025, cu acționari schimbați, obiecte de activitate mutate spre metalurgie și bilanțuri explodate:

• VORVAV & RYLS SRL – vecină de adresă cu RICHRBT; schimbă proprietarii, apoi raportează ~330 mil. euro cifră de afaceri cumulată; primește cod TVA.

• ZEUS CORPORATION SRL – de la „coafură” în anii 2000 la „metalurgie” în 2025; bilanțuri de ~200 mil. euro, site „cu istorie” inventată; primește cod TVA.

• ROMNEF STEEL COMPANY SRL – firmă practic inactivă din 2006, „resuscitată” cu ~1 mld. lei cifră raportată; primește cod TVA.

Toate trei apar în Registrul TVA al ANAF ca active, cu coduri emise în aceeași zi: 1 august. Rețeta e identică: nume, acționari și obiect de activitate schimbate, bilanțuri uluitoare depuse din scurt, site-uri vitrină și coduri TVA acordate accelerat.

Vulnerabilități sistemice: trei găuri prin care curge banul public

1. ONRC fără filtru de autenticitate. Acceptarea documentelor prin e-mail, fără verificare minimă a semnăturii sau a identității, transformă registrul într-un ghișeu de formalități care legitimează fraude.

2. ANAF cu control formal. Codurile de TVA emise/menținute înainte de verificarea reală a declarațiilor „curăță” imaginea firmelor fantomă și asigură accesul la importuri intracomunitare.

3. Interoperabilitate slabă. Lipsa unor alerte automate între ONRC, ANAF și alte baze de date (de la cazier fiscal la semnalări de fraudă) întârzie blocarea codurilor și prelungesc ferestrele de acțiune pentru rețele.

Ce spun instituțiile și ce ar trebui să se întâmple

• ANAF: promite audit intern și raport; între timp, codurile rămân active în Registrul TVA.

• ONRC: invocă rolul birocratic și lipsa bazei legale pentru apelarea asociaților, dar legea actuală îi permite cererea prezenței fizice la suspiciune – instrument rar folosit.

• Ministerele Finanțelor și Justiției: au constituit un grup de lucru pentru soluții tehnice și legislative.

Soluții imediate, cu impact:

• Verificare ex-ante obligatorie (cu semnătură calificată, verificare video sau prezență fizică) la schimbări de acționariat și reluări de activitate.

• Alerte interinstituționale la depunerea bilanțurilor „anormale” (salturi > 1.000% YoY, schimbări bruște de CAEN), cu blocarea temporară a codului TVA până la clarificare.

• Audit digital pe traseul codurilor TVA emise/menținute în cazuri cu sesizări de fraudă; publicarea lunară a statisticilor privind codurile TVA acordate, retrase și motivele.

• Sancțiuni personale pentru funcționarii care încalcă procedurile – inclusiv răspundere patrimonială în cazurile dovedite.

Cazurile RICHRBT, Smart Gathering și „tripleta” VORVAV & RYLS – ZEUS CORPORATION – ROMNEF STEEL COMPANY arată că firmele fantomă pot fi născute, „umflate” și operaționalizate în România în câteva săptămâni, cu stampila statului. Cât timp ONRC rămâne un „casier” de documente și ANAF acordă coduri TVA fără verificări riguroase, schema va continua să producă pagube comerciale, gauri de TVA și un rușinos deficit de credibilitate pentru România în ochii partenerilor externi.

Până la rapoarte și grupuri de lucru, singurul semn palpabil de reformă ar fi blocarea imediată a codurilor suspecte și impunerea unor filtre reale de identitate în procedurile ONRC. Altfel, „laboratorul perfect” de care vorbesc victimele rămâne deschis non-stop.