O suveică de relații contractuale ridică semne serioase de întrebare la Compania Națională de Investiții (CNI).
În timp ce Erbașu SA și Concelex câștigă în asociere sau separat contracte de peste 1 miliard de euro (2021–2025) cu CNI, Diamondfloor Concept SRL — firma controlată de Octavian Pătrășcoiu și Ovidiu Orodel, soții Manuelei Pătrășcoiu (director general CNI) și Danielei Orodel (director economic CNI) — încasează, în paralel, peste 6,5 milioane de lei de la aceiași doi giganți ai construcțiilor.
Proporția este consistentă: între 25% și 70% din veniturile anuale ale Diamondfloor provin, în anumiți ani, din lucrări pentru Erbașu și Concelex.
CNI respinge ideea unui conflict: „Nu există nicio influență asupra licitațiilor, Diamondfloor nu are contracte directe cu CNI.” Totuși, percepția publică și standardele de integritate cer o analiză: e suficient să nu existe un contract direct, când beneficiarii majori ai contractelor CNI plătesc — pe lateral — firma familiei?
Cine, ce, cât: banii care se întâlnesc pe „drumul” CNI → Erbașu/Concelex → Diamondfloor
-
Diamondfloor Concept SRL (CAEN principal: lucrări de pardosire/placări) este înființată în 2009 de Ovidiu Orodel; din 2013, asociat unic devine Ionel Orodel (tatăl). Administratori și directori, în timp: Ovidiu Orodel și Octavian Pătrășcoiu.
-
Încasări Diamondfloor de la Erbașu/Concelex:
-
2021: Concelex ~ 2,2 mil. lei, Erbașu ~ 488.000 lei
-
2022: Concelex ~ 3 mil. lei
-
2023: Erbașu ~ 302.000 lei
-
2024: Erbașu ~ 586.000 lei
Total 2021–2024: peste 6,5 mil. lei
-
-
Pondere în cifra de afaceri Diamondfloor: între 25% și 69% anual, potrivit documentelor financiare consultate.
-
Declarații de avere:
-
Manuela Pătrășcoiu și Daniela Orodel consemnează veniturile soților din Diamondfloor (în unele cazuri trecută ca DFC). Octavian Pătrășcoiu părăsește firma în aprilie 2024.
-
-
CNI → Erbașu/Concelex:
-
Erbașu: peste 30 de contracte în SEAP cu CNI (2021–2025), total ~ 4,5 miliarde lei (ex: Academia de Muzică Cluj, Cazinoul Constanța — lucrări suplimentare, Spitalul Agrippa Ionescu, DJ102I Valea Doftanei–Brădet, Centru Optică Măgurele, Baza COSR Izvorani, stadioane etc.).
-
Concelex: cel puțin 15 contracte 2021–2025 (cămin studențesc Timișoara, Palatul Universitar București – în consorțiu cu Erbașu, Institutul Regional de Oncologie Timișoara – în consorțiu, ASE „Mihai Eminescu”, spital Alexandria, Techirghiol etc.).
-
Context sensibil: Aceiași operatori economici care câștigă masiv la CNI cumpără lucrări (pardoseli/amenajări) de la firma familiilor celor care conduc financiar și executiv compania de stat.
Ce spun actorii: „Nu e conflict”. „Eu, ca mic constructor, cu cine să mai lucrez?”
-
Manuela Pătrășcoiu (director general CNI): „Nu există conflict de interese. Diamondfloor nu are relații contractuale cu CNI, iar colaborările cu terți (Erbașu/Concelex) nu implică atribuții/decizii/influență din partea noastră. Atribuirea contractelor CNI are loc legal, în proceduri transparente și competitive.”
-
Ovidiu Orodel (administrator Diamondfloor): „Suntem chemați pentru că suntem serioși. Eu, ca mic constructor, nu mai am voie să lucrez cu nimeni pentru că soția lucrează la CNI, unde vin toți marii constructori? Am evitat lucrările CNI. Dacă Erbașu/Concelex ne cer lucrări la hoteluri/apartamente private, de ce să refuz?”
După interviu, Orodel a solicitat ca declarațiile să nu fie folosite; redacția a consemnat dialogul realizat în condiții jurnalistice corecte.
Legea interzice conflictul direct (contracte familia–instituție, decizii cu folos patrimonial pentru apropiați). Cazul Diamondfloor operează „în lateral”: beneficiarii direcți ai contractelor CNI (Erbașu, Concelex) retribuie firma familiilor șefelor CNI. Nu se dovedește mecanic o ilegalitate; însă standardele de etică publică (ex. OECD, Banca Mondială, bune practici de guvernanță) cer evitarea aparenței de favoritism și declararea/gestionarea situațiilor potențial generatoare de bias.
Întrebarea-cheie: Poate un competitor care pierde repetat la CNI să susțină că nu a știut că trebuie să lucreze și cu Diamondfloor pentru a avea „o șansă în plus”? Chiar dacă nu e adevărat, percepția lovește în încrederea în licitații, deci și în prețul și calitatea investițiilor publice.
Rețea, conexiuni, presiuni
-
Casa Socială a Constructorilor (CSC):
-
Director general: Cristian Ștefănescu (cumnatul Manuelei Pătrășcoiu).
-
Vicepreședinte: Cristian Erbașu.
-
Cenzor (2020–2023): Daniela Orodel (remunerație ~ 54.500 lei în 2023).
Legături legitime? Da. Dar adăugate circuitului financiar Diamondfloor–Erbașu/Concelex, întăresc aparența de promiscuitate instituțional–privat.
-
-
Notificări juridice: După solicitări de clarificări, conducerea CNI a transmis, printr-o casă de avocatură, cereri de ștergere a materialelor critice, deși CNI are 37 de juriști în schemă. Cine plătește onorariile — instituția sau persoana fizică? Încă un lips de transparență.
Salarii publice de top și bani privați „pe lateral”
-
Venituri 2023 (declarații 2024):
-
Manuela Pătrășcoiu: ~ 71.593 lei net/lună (~14.400 € brut estimativ).
-
Daniela Orodel: ~ 65.567 lei net/lună.
-
Soții: venituri din Diamondfloor (salariați/administratori).
„Mai bine salarii mari decât geamantane”, spune Ovidiu Orodel. Argumentul nu acoperă însă problema etică: când soțul lucrează contra cost cu firmele hiper-dependente de deciziile instituției conduse de soție, al doilea flux de bani cere baraje de integritate vizibile, ex-ante.
-
Ce pot și ce ar trebui să facă instituțiile
-
CNI (conducere & CA):
-
Publicarea trimestrială a listelor de subcontractori/parteneri ai marilor antreprenori în proiectele CNI;
-
Clauze de integritate în contracte: declararea relațiilor comerciale cu rudele de gradul I/II ale decidenților CNI pe perioada derulării contractelor;
-
Abținere formală a șefilor CNI de la orice decizie/semnătură legată de contracte unde contractorii au relații comerciale cu membrii familiilor.
-
-
Ministerul Dezvoltării (autoritate tutelară):
-
Audit de integritate independent (inclusiv testare a riscului de favoritism);
-
Actualizarea politicii de conflict de interese, incluzând aparența conflictului.
-
-
Agenția Națională de Integritate (ANI):
-
Verificare de diferențe semnificative de avere/interese;
-
Analiză pe relații patrimoniale între familiile decidenților și contractori cu expunere la bani publici.
-
-
Parlament/Curtea de Conturi:
-
Control tematic privind transparența subcontractării în contractele CNI cu valoare mare.
-
Poziția oficială a conducerii CNI insistă pe legalitatea procedurilor și lipsa influenței. Totuși, standardele moderne de guvernanță publică pun accent pe evitarea aparenței de conflict. Faptul că soții șefelor CNI încasează, constant, milioane de la aceiași antreprenori care domină portofoliul CNI subminează încrederea și hrănește suspiciunea că „ușa laterală” ține loc de ușă oficială.
Întrebarea care rămâne nu este doar dacă s-a încălcat litera legii, ci dacă spiritul integrității publice a fost respectat. Când mizele sunt de miliarde în infrastructură, transparența nu e opțională; e singura protecție eficientă pentru banul public.
Transparența e singurul antidot credibil la suspiciune. În absența ei, aparențele devin, inevitabil, verdict în ochii publicului.
Articol integral pe RepoterIs.ro
