Un nou proiect depus la Primăria Capitalei propune ca autoturismele care transportă minimum patru persoane să poată circula pe benzile dedicate transportului public din București.
Inițiativa, inspirată din modele deja aplicate în marile orașe ale lumii, vizează încurajarea carpooling-ului (utilizarea în comun a mașinii personale) și reducerea congestionării traficului.
Potrivit autorilor, măsura ar aduce beneficii atât în plan ecologic, cât și economic: mai puține mașini în trafic, emisii mai scăzute și un timp de deplasare redus pentru cei care aleg să împartă vehiculul.
Proiectul, inițiat de consilierul municipal PSD Dan Cristian Popescu, prevede ca benzile speciale de transport în comun – cele pe care circulă în prezent autobuzele și troleibuzele STB – să poată fi folosite și de autoturismele care transportă cel puțin patru persoane (șofer + trei pasageri).
„Ideea este simplă: în loc ca patru mașini să blocheze traficul, să existe una singură care transportă toți acei oameni. Oferind acces la benzi rapide, recompensăm comportamentul responsabil și eficient”, explică Popescu.
În plus, proiectul introduce și o restricție pentru taxiuri: acestea nu vor mai putea circula pe benzile dedicate dacă nu transportă pasageri, pentru a preveni abuzurile.
Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de mobilitate urbană sustenabilă, bazată pe principiul „High Occupancy Vehicle” (HOV) – adică acces preferențial pentru vehiculele cu un grad mare de ocupare.
Benzile HOV sunt deja implementate în metropole precum Los Angeles, Londra, Madrid, Paris, Toronto sau Singapore, unde șoferii care transportă 2, 3 sau 4 persoane pot utiliza benzi speciale pentru a evita aglomerația.
Rezultatele acestor programe sunt notabile:
-
în Madrid, traficul a scăzut cu 12% pe arterele principale;
-
în Seattle, utilizarea carpooling-ului a crescut cu 35% în primii 2 ani;
-
în Paris, emisiile de CO₂ au scăzut cu 8% pe zonele cu benzi HOV.
Potrivit specialiștilor în mobilitate urbană, avantajul de timp este cel mai puternic stimulent pentru șoferi. Dacă o bandă dedicată reduce timpul de deplasare cu 15-20 de minute pe traseele principale, este suficient pentru a convinge mii de bucureșteni să împartă mașina.
În prezent, Bucureștiul are aproximativ 23 de kilometri de benzi dedicate transportului public, potrivit datelor STB. Acestea se regăsesc pe 17 bulevarde și artere principale, inclusiv:
-
Bulevardul Unirii – 4 km, cea mai extinsă bandă dedicată;
-
Bulevardele Regina Elisabeta și Mihail Kogălniceanu – 3 km;
-
Bulevardul Dacia – 1,2 km;
-
Bulevardele Magheru și Nicolae Bălcescu, recent amenajate între Piața Universității și Piața Romană.
Deși intenția acestor benzi a fost de a crește viteza medie a transportului public, în realitate ele sunt subutilizate peste 50% din timp, după cum afirmă inițiatorul proiectului.
„Benzile sunt goale în multe intervale orare, iar autobuzele circulă doar la câteva minute distanță. Putem folosi mai eficient această infrastructură, fără a afecta transportul public”, susține Popescu.
Bucureștiul este, conform datelor TomTom 2024, al doilea cel mai aglomerat oraș din Europa, după Istanbul.
Un șofer petrece, în medie, 146 de ore anual blocați în trafic – echivalentul a 6 zile din viață pierdute în ambuteiaje.
În plus, potrivit Agenției Europene de Mediu, Capitala are unul dintre cele mai mari niveluri de poluare din regiune, cauzat în proporție de peste 60% de traficul rutier.
Prin urmare, încurajarea carpooling-ului ar putea reduce semnificativ numărul total de vehicule.
Dacă doar 10% dintre șoferi ar alege să împartă mașina, traficul s-ar reduce cu aproape 7%, iar emisiile de noxe cu 5%, arată o simulare realizată de Universitatea Politehnica București.
Susținătorii proiectului consideră că măsura este un pas firesc către o capitală modernă, care încurajează responsabilitatea ecologică și mobilitatea urbană sustenabilă.
În plus, ei cred că regula celor 4 pasageri poate fi aplicată simplu, prin camere video și senzori deja existenți pentru benzile bus.
Pe de altă parte, criticii avertizează asupra riscului ca benzile dedicate să fie sufocate de autoturisme și ca autobuzele să piardă prioritatea, ceea ce ar contrazice scopul inițial al acestor benzi.
„E o idee atractivă, dar trebuie implementată cu rigurozitate. Dacă nu există control digital, vom ajunge la un haos generalizat – cu toți șoferii pretinzând că au 3 pasageri în mașină”, avertizează Adrian Dinu, expert în transport urban și fost director STB.
Unii specialiști propun un proiect-pilot, limitat la o arteră principală, precum Bulevardul Unirii sau Șoseaua Mihai Bravu, pentru a testa efectul asupra traficului real.
Implementarea sistemului ar presupune:
-
Marcarea vizibilă a benzilor HOV (High Occupancy Vehicle) și instalarea semnalizării rutiere specifice.
-
Monitorizarea automată prin camere – pentru verificarea numărului de ocupanți.
-
Reguli de funcționare clar definite: ore de vârf (7:00-10:00 și 16:00-19:00), restricții pentru taxiuri fără pasageri și excepții pentru vehicule electrice.
-
Campanii publice de informare, care să explice beneficiile carpooling-ului și condițiile legale.
Măsura ar putea fi integrată și în aplicația InfoTrafic București, pentru a permite șoferilor să vadă în timp real rutele HOV disponibile și gradul de ocupare al acestora.
Exemple din lume: cum funcționează benzile HOV
-
Los Angeles, SUA – are peste 700 km de benzi HOV. Mașinile trebuie să aibă minimum 2 pasageri, iar verificarea se face prin camere inteligente.
-
Oslo, Norvegia – benzile HOV au fost extinse și pentru mașinile electrice, dar doar în anumite intervale orare.
-
Londra, Marea Britanie – folosește conceptul de „HOV lanes” doar pe autostrăzile periferice, cu un impact semnificativ asupra reducerii timpilor de deplasare.
Experiența acestor orașe arată că măsura funcționează doar dacă există infrastructură, monitorizare și respectarea strictă a regulilor.
Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, doar 36% dintre bucureșteni folosesc transportul public zilnic, comparativ cu 60% în Varșovia și 70% în Praga.
În același timp, peste 450.000 de autoturisme circulă zilnic în oraș, iar 72% dintre acestea sunt ocupate de o singură persoană – șoferul.
Prin urmare, proiectul ar putea reprezenta o soluție de compromis între transportul public clasic și mobilitatea individuală.
Propunerea ca mașinile cu minimum 4 persoane să circule pe benzile speciale de transport în comun este o inițiativă modernă, aliniată tendințelor internaționale de mobilitate urbană.
Totuși, succesul ei depinde de respectarea strictă a regulilor, digitalizarea controlului și comunicarea publică eficientă.
Fără aceste condiții, există riscul ca o idee bună să se transforme într-o sursă de confuzie și blocaj suplimentar.
Bucureștiul are nevoie de curaj în reforme, dar și de discernământ în aplicarea lor.
Într-un oraș sufocat de trafic, orice kilometru de bandă folosit eficient – fie de un autobuz, fie de un vehicul cu patru oameni – poate face diferența dintre haos și fluiditate.
