România ar putea introduce „viza de aur”: cetățenii străini ar primi drept de ședere în schimbul unor investiții de cel puțin 400.000 de euro. SRI, SIE și Oficiul pentru Spălarea Banilor vor verifica proveniența fondurilor

0
1

România ar putea intra în rândul țărilor europene care oferă „vize de aur” (Golden Visa) investitorilor străini dispuși să aducă capital semnificativ în economie.

Un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PNL prevede ca cetățenii non-UE care investesc minimum 400.000 de euro în economia românească să poată obține drept de ședere temporară, cu posibilitatea prelungirii.

Propunerea legislativă, depusă în Parlament este inspirată din modelele aplicate deja în Spania, Portugalia, Grecia sau Malta, unde astfel de programe au atras miliarde de euro în ultimul deceniu.

Potrivit senatorului Lucian Rusu (PNL), unul dintre inițiatori, „acest instrument este folosit cu succes în Europa, iar România trebuie să se alinieze practicilor europene pentru a atrage capital curat și investiții reale”.

Proiectul prevede crearea Programului Golden Visa România, destinat cetățenilor din afara Uniunii Europene care fac investiții directe de cel puțin 400.000 de euro în companii românești, proiecte de infrastructură sau start-up-uri tehnologice.

În schimb, aceștia ar obține un permis de ședere temporară valabil pentru o perioadă inițială de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire, dacă investiția se menține.

„Este o invitație deschisă pentru investitorii care cred în potențialul economic al României. Capitalul privat nu înlocuiește statul, ci îl sprijină”, a declarat senatorul Lucian Rusu, într-un comunicat transmis presei.

Legea prevede mai multe forme prin care investiția poate fi făcută:

  • prin achiziția de acțiuni în companii românești listate sau nelistate;

  • prin deschiderea de afaceri noi care creează minimum 10 locuri de muncă;

  • prin participarea la fonduri de investiții acreditate de statul român;

  • sau prin finanțarea de proiecte strategice în infrastructură, energie verde și digitalizare.

Pentru a evita spălarea de bani și infiltrarea capitalurilor ilicite, proiectul de lege include un mecanism riguros de verificare a fondurilor investite.

În procesul de evaluare a fiecărui solicitant vor fi implicate Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).

„Este esențial ca România să intre în competiția pentru investiții curate și sustenabile fără a compromite securitatea națională”, a explicat Rusu.

Conform inițiatorilor, aceste instituții vor analiza proveniența capitalului, istoricul fiscal al investitorului și eventualele conexiuni cu jurisdicții de risc sau persoane sancționate internațional.

Doar după obținerea unui aviz pozitiv de securitate investitorul ar putea primi viza de ședere.

Liberalii susțin că România trebuie să atragă mai mult capital privat străin, în contextul în care investițiile directe au stagnat în ultimii ani, iar fondurile europene sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de dezvoltare.

„Țări precum Portugalia, Grecia sau Spania au atras miliarde de euro prin astfel de programe, stimulând piața imobiliară, turismul și sectoarele tehnologice. România are nevoie de o abordare similară, dar responsabilă”, a spus senatorul PNL Lucian Rusu.

Potrivit estimărilor prezentate în expunerea de motive, România ar putea atrage peste 500 de milioane de euro anual în investiții directe dacă programul Golden Visa este implementat corect.

În Europa, sistemele de tip „Golden Visa” au generat rezultate mixte.

  • Portugalia a atras peste 7 miliarde de euro din 2012 până în 2023, majoritatea prin investiții imobiliare.

  • Spania a depășit 11 miliarde de euro, în principal prin achiziția de proprietăți și afaceri locale.

  • Grecia, cu un prag minim de 250.000 de euro, a devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru investitorii din China, Rusia și Orientul Mijlociu.

Totuși, unele state, precum Irlanda și Malta, au renunțat recent la programe similare din cauza suspiciunilor de corupție și a presiunilor Comisiei Europene, care avertizează că astfel de vize pot fi „uși deschise pentru capitaluri dubioase”.

În acest context, inițiatorii proiectului românesc insistă că „verificările vor fi printre cele mai stricte din Europa”, tocmai pentru a evita derapajele.

Specialiștii în economie și antreprenoriatul românesc consideră că o implementare atentă a programului ar putea genera beneficii reale pentru economia națională.

„Un investitor străin care aduce 400.000 de euro și creează 10–20 de locuri de muncă are un impact direct în economie. În plus, investițiile în startup-uri sau infrastructură pot contribui la modernizarea țării”, afirmă economistul Andrei Burduja, citat de Economedia.

Pe termen lung, proiectul ar putea stimula sectoare precum:

  • tehnologia și inovația, prin finanțarea startup-urilor;

  • energia regenerabilă, un domeniu în expansiune, vizat și de fondurile europene;

  • turismul și dezvoltarea imobiliară sustenabilă;

  • agricultura modernă, prin investiții în lanțuri scurte și logistică.

Nu toată lumea salută inițiativa liberalilor. O parte dintre experții în politici publice avertizează că un astfel de program poate deschide poarta unor riscuri majore, dacă nu este gestionat cu transparență.

„Experiența altor state ne arată că programele de tip Golden Visa pot fi exploatate de persoane cu bani de proveniență incertă. România trebuie să evite transformarea vizelor într-o marfă”, a declarat pentru G4Media fostul procuror anticorupție Elena Călugăreanu.

Organizațiile civice atrag atenția că verificările efective depind de capacitatea instituțională a statului. Dacă filtrele de control nu sunt eficiente, programul ar putea deveni un „traseu legal pentru capitaluri murdare”.

De asemenea, există temeri că schema ar putea fi utilizată pentru achiziții speculative în domeniul imobiliar, în special în marile orașe.

Proiectul de lege urmează să intre în procedura parlamentară în săptămânile următoare. Înainte de votul final, el va trebui să primească avize de la Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dat fiind că implică aspecte de securitate națională.

Dacă va fi adoptat, România va deveni a 10-a țară din Uniunea Europeană care implementează un program național de tip „viza de aur”.

„România nu vinde vize, ci oferă oportunități economice celor care pot contribui real la dezvoltarea țării. Fiecare investiție va fi monitorizată și evaluată periodic”, a subliniat senatorul Lucian Rusu.

În 2024, investițiile străine directe în România au scăzut cu 12%, potrivit BNR, din cauza incertitudinii politice și a lipsei infrastructurii de sprijin.

Prin programul „Golden Visa”, PNL speră să stimuleze fluxurile de capital privat și să reducă dependența de fondurile europene și împrumuturile externe.

Totodată, proiectul este perceput ca o mișcare strategică înaintea anului electoral 2026, în care tema dezvoltării economice prin investiții private devine centrală în discursul liberalilor.

Programul „Golden Visa România” ar putea deveni un instrument eficient de atragere a investițiilor și de creare de locuri de muncă, dacă este aplicat cu rigoare și transparență.

Totuși, experiența altor state arată că fără control strict și audit public, schema riscă să fie deturnată în scopuri speculative sau chiar criminale.

România se află acum în fața unei alegeri delicate: să atragă capital curat, dar să-și protejeze integritatea instituțională.

Succesul programului va depinde nu doar de lege, ci și de capacitatea autorităților de a implementa un sistem de verificare eficient și independent.

Sursă: G4Media

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.