În plin discurs politic despre austeritate și tăieri bugetare, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) continuă să funcționeze după reguli proprii: salarii de lux, restructurări fără impact real și promisiuni făcute angajaților că sacrificiul va fi de scurtă durată.
La ANRE, instituție cu 300 de angajați și un salariu mediu net de 3.700 de euro pe lună, „reforma” propusă de guvernul Bolojan și susținută legislativ prin Legea 145/2025 înseamnă, de fapt, câteva tăieri cosmetice și un plan de întoarcere la vechile privilegii în doar câteva luni. Asta reiese chiar din comunicarea internă a conducerii ANRE, confirmată pentru HotNews de mai mulți angajați.
Potrivit surselor HotNews, președintele ANRE, George Niculescu, i-a asigurat pe angajați că tăierile salariale de 30%, prevăzute de lege începând cu 1 ianuarie 2025, sunt doar o formalitate temporară, impusă „pentru imagine” și „pentru a-l mulțumi pe Bolojan”. Deja le-a transmis oamenilor că din martie 2025 salariile vor fi readuse la nivelul anterior.
Niculescu nu a dorit să comenteze oficial aceste afirmații, refuzând întrebările adresate de reporterii HotNews.
În prezent, salariul mediu net în ANRE este de aproximativ 3.700 de euro pe lună, potrivit datelor obținute din rapoarte oficiale. Președintele instituției încasează peste 15.000 de euro net lunar, iar unii dintre directorii din conducerea ANRE depășesc 11.000 de euro pe lună.
Pentru comparație, în Franța, autoritatea similară oferă salarii nete de 6.000 – 8.000 de euro lunar, iar în Spania, cel mai mare salariu oficial în acest tip de instituție nu depășește 10.800 de euro/lună.
Întrebat dacă aceste remunerații sunt justificate, George Niculescu a declarat că nu el le-a stabilit și că doar a „moștenit” grilele salariale în momentul numirii sale.
„Să vă spun un lucru cât se poate de sincer și adevărat. Nu președintele George Niculescu a stabilit nivelul salariului pentru președintele Autorității”, a spus acesta.
Ce presupune „restructurarea”? Din cei aproximativ 300 de angajați, doar 4 vor pleca efectiv — cei care cumulează pensia cu salariul. În schimb, vor fi eliminate 60 de posturi vacante care oricum nu erau ocupate. Astfel, reforma ANRE pare să fie mai degrabă o mișcare de PR.
De asemenea, posturile de suport, precum cele din contabilitate, IT sau juridic, vor fi mutate pe hârtie către „posturi de specialitate” pentru a se încadra în noile cerințe legislative privind procentul maxim admis pentru structurile suport.
„Legea vorbește despre reducerea numărului de posturi, nu de persoane”, a declarat George Niculescu în fața parlamentarilor.
Legea 145/2025 privind eficientizarea autorităților de reglementare (ANRE, ANCOM, ASF), pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, prevede:
- Reducerea cu 10% a posturilor de specialitate
- Reducerea cu 30% a posturilor suport
- Tăierea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor de la 1 ianuarie 2026
- Eliminarea bonusurilor și primelor pentru conducere până în decembrie 2028
În realitate, ANRE a venit în fața Parlamentului fără un plan concret de reorganizare și fără o nouă organigramă – exact ce cerea legea.
Un alt punct nevralgic al sistemului este acela al cumulului pensiei cu salariul. În cazul ANRE, doar câțiva dintre beneficiarii dublei surse de venit vor fi scoși din schemă. Restul rămân, grație unei interpretări legislative favorabile. De altfel, această practică este larg răspândită în instituțiile publice.
În plus, surse HotNews susțin că mai multe persoane au fost angajate în instituție prin detașări, fără concurs, în ciuda promisiunilor de reformă și transparentizare. Întrebările adresate oficial conducerii pe acest subiect au rămas fără răspuns.
Într-o perioadă în care România are un deficit bugetar de peste 3,5% din PIB, iar Guvernul contractează împrumuturi masive pentru a plăti salariile și pensiile, cazul ANRE ridică semne majore de întrebare.
Premierul Ilie Bolojan a spus recent:
„Gândiți-vă că fondul total de salarii în sistemul public din România este de aproape 150 de miliarde de lei. Dacă nu am fi luat aceste împrumuturi, nu am fi putut plăti niciun salariu în sectorul public.”
În acest context, indemnizațiile de zeci de mii de euro pe lună la ANRE devin greu de justificat.
Reforma ANRE, între aparență și realitate
- Reducerea de posturi este una pur formală: se elimină poziții neocupate.
- Salariile uriașe vor fi reduse temporar, cu promisiunea clară că vor reveni în martie.
- Angajările se fac în continuare „pe ușa din spate”, fără concurs.
- Legea Bolojan este aplicată minimal și interpretativ, pentru a păstra privilegiile.
În loc de o reformă reală a eficienței instituțiilor publice, cazul ANRE arată cum o lege bine intenționată poate deveni un exercițiu de cosmetizare birocratică, atunci când interesele și confortul celor din sistem sunt mai importante decât interesul public.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
