România anului 2023 se confruntă cu un paradox alarmant: deși are una dintre cele mai stufoase administrații locale din Uniunea Europeană, capacitatea de auto-finanțare a acesteia este în prăbușire.
Conform unui audit recent publicat de Curtea de Conturi privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici, doar 31% din cele 2.862 de comune din țară au reușit în 2023 să-și plătească salariile din veniturile proprii.
Această cifră marchează un recul dramatic față de anul 2022, când 52% dintre comune erau capabile să-și acopere cheltuielile salariale fără sprijin de la bugetul central. Mai grav, 84% dintre comune au depins în proporție de peste 50% de transferuri bugetare din partea statului.
Auditul mai relevă că sistemul administrativ local este nu doar ineficient, ci și supradimensionat. Avem 40.100 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni, în condițiile în care multe dintre unitățile administrative nu împreunesc criteriile demografice minime. De exemplu, 432 de comune (15% din total) au sub 1.500 de locuitori, în timp ce 119 orașe mici nu ating pragul de 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, propunerile de reducere a numărului de unități administrative și de personal formulate de organizații precum Asociația Comunelor din România sau Sindicatul Național al Salariaților din comune au fost complet ignorate de guvernele succesive.
În timp ce gradul de autonomie financiară scade, cheltuielile cu salariile rămân ridicate. În 2023, aceste cheltuieli au reprezentat peste 50% din totalul bugetar în 87 de comune și într-un singur oraș mic. Per total, administrațiile comunale și cele ale orașelor mici au consumat 46% din fondurile totale doar pentru plata salariilor.
Contrastul dintre costuri și rezultate este frapant. Multe comune nu asigură servicii de bază pentru populație. În 2022:
- 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie;
- 1.433 nu aveau cabinete stomatologice;
- 705 nu aveau farmacii.
În ceea ce privește orașele mici, situația este ceva mai bună, dar tot critică: între 2021 și 2023, procentul celor care și-au acoperit salariile din venituri proprii a scăzut de la 81% la 76%. Doar 34% dintre ele au reușit să-și finanțeze în proporție mai mare de 50% activitatea, restul fiind dependente de transferuri.
Curtea de Conturi subliniază în raport nevoia urgentă de reformare a administrației locale. Sunt propuse soluții precum:
- digitalizarea proceselor administrative;
- comasarea comunelor mici sau a serviciilor publice la nivel regional;
- limitarea numărului de mandate pentru aleșii locali;
- adoptarea unor criterii de performanță pentru acccesarea fondurilor de la bugetul de stat.
În lipsa acestor măsuri, sistemul actual este nu doar ineficient, ci profund inechitabil: comunele mai prospere, situate aproape de centre urbane sau cu dezvoltare economică, susțin din impozitele proprii un sistem paralizat de birocratism, politizare și risipă.
Această realitate se traduce în mod direct în lipsa de încredere a populației în instituțiile locale. Migrația din comune către orașe sau în afara țarii este stimulată de infrastructura slabă, lipsa accesului la servicii medicale, educaționale și sociale. Cu alte cuvinte, administrația locală nu mai poate asigura funcționalitatea de bază a statului.
Raportul Curții de Conturi este un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat. Fără o intervenție fermă și coerentă pentru reducerea birocrației, comasarea structurilor neviabile economic și stabilirea unor standarde minime de performanță, administrația locală din România va deveni un sistem complet nefuncțional, o povară pe bugetul național și un obstacol major în calea dezvoltării durabile.
Este momentul ca decidenții politici să trateze cu seriozitate reforma administrativă locală. Altfel, vom continua să hrănim un mecanism costisitor, ineficient și rupt de nevoile reale ale cetățenilor.
