Un nou val de scandal zguduie institutia responsabila de administrarea fiscala din Romania. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, zeci de functionari din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) si din Ministerul Finantelor au fost angajati sau promovati in baza unor diplome obtinute de la doua „universitati-fantoma” – institutii care si-au pierdut autorizatia de functionare, dar au continuat sa emita documente de studii.
Descoperirile, publicate de site-ul de investigatii Public Record, ridica intrebari serioase privind integritatea in administratie si capacitatea institutiilor statului de a verifica veridicitatea actelor de studii prezentate de angajati.
Universitatile in cauza sunt „Europa Ecor US” din Bucuresti si „Alexandru Ghica” din Alexandria, judetul Teleorman. Desi ambele institutii au functionat o perioada cu autorizatie provizorie, ulterior li s-a retras dreptul legal de a organiza cursuri sau examene. Cu toate acestea, cele doua „universitati” au continuat sa ofere diplome si foi matricole catre persoane care ulterior le-au folosit pentru angajari sau avansari in aparatul bugetar.
Potrivit raportului Curtii de Conturi din 2022, nu mai putin de 50 de functionari au fost angajati ori promovati in ANAF si Ministerul Finantelor folosind aceste documente. In mod socant, in multe cazuri, diplomele si actele de studii au fost semnate de persoane fara calificari relevante – inclusiv de o femeie de serviciu care, „ca prin minune”, fusese desemnata secretara universitatii.
Desi instantele au anulat ulterior o parte din aceste diplome, in urma unor anchete punctuale, majoritatea persoanelor care le-au folosit au ramas in functii. Acest fapt subliniaza inca o data nevoia unui mecanism eficient de control si verificare a actelor de studii prezentate la angajare sau promovare.
„Cu acte false sau obtinute fraudulos, acesti functionari au reusit sa patrunda in structuri importante ale statului. Impactul unei asemenea situatii nu se rezuma doar la aspectul moral, ci afecteaza performanta si credibilitatea intregii institutii”, a declarat pentru Public Record un expert in resurse umane din sistemul public.
La momentul efectuarii controlului, presedinta ANAF era Mirela Calugareanu, care ulterior a fost numita presedinte al Curtii de Conturi. Ironia situatiei este ca institutia pe care o conduce acum a descoperit neregulile petrecute in mandatul sau la conducerea ANAF. Nu exista, pana la aceasta ora, dovezi directe ca ar fi stiut despre diplomele false sau ca ar fi tolerat fenomenul, dar contextul ridica semne de intrebare asupra rigurozitatii cu care au fost realizate verificarile in institutia fiscala.
Potrivit surselor citate de Public Record, reteaua avea un mecanism bine pus la punct:
- Candidatii erau racolati de intermediari, in general pentru sume de bani.
- Le erau fabricate foi matricole si chiar diplome de bacalaureat.
- In acte, acestia figurau ca absolventi ai universitatilor in cauza.
- Cu documentele respective, candidatii se inscriau la examenul de licenta in universitati acreditate.
- In unele cazuri, nici macar nu se prezentau la examene – in locul lor mergeau persoane cu buletine falsificate.
O parte din aceste diplome a fost folosita ulterior pentru a ocupa posturi in ANAF, inclusiv in functii de conducere.
Scandalul scoate in evidenta o problema cronica a administratiei publice din Romania: lipsa unui sistem digital centralizat prin care institutiile sa poata verifica autenticitatea diplomelor de studii. Desi in ultimii ani s-au facut pasi spre digitalizare, verificarile se fac in continuare, de multe ori, manual sau pe baza unor copii legalizate – usor de falsificat.
„Fara o baza de date nationala, integrata, fiecare institutie este practic pe cont propriu in ce priveste validarea diplomelor. Este nevoie urgenta de un sistem interoperabil intre Ministerul Educatiei si institutiile publice”, atrage atentia un raport recent al unui ONG specializat in politici publice.
Pana la momentul redactarii acestui articol, ANAF nu a emis un comunicat oficial privind acest scandal. Surse din cadrul institutiei sustin ca s-au inceput verificari interne, dar ca procedurile sunt anevoioase din cauza lipsei unui cadru legal clar pentru retragerea functiilor ocupate in baza unor diplome anulate.
Ministerul Finantelor, de asemenea, nu a comentat oficial, desi potrivit raportului Curtii de Conturi, o parte dintre angajatii cu diplome false au fost incadrati si in structuri din cadrul ministerului.
Cazul diplomelor false din ANAF nu este singular, ci doar ultimul episod dintr-un sir lung de scandaluri care pun sub semnul intrebarii calitatea resursei umane din administratie. Dincolo de indignarea publica, este nevoie de o reforma reala a sistemului de recrutare in institutiile statului, care sa puna accentul pe competenta reala, transparenta si verificari riguroase.
Fara aceste masuri, riscam ca in viitor sa vedem functii-cheie ocupate de persoane care nu doar ca nu au pregatirea necesara, dar nici macar nu au trecut printr-un proces legal de educatie.
