Într-un nou exemplu de risipă bugetară și lipsă de responsabilitate administrativă, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) continuă să funcționeze pe hârtie, în ciuda faptului că activitatea sa este suspendată de peste un an.
Cu toate acestea, angajații săi — zeci la număr — încasează în continuare salarii substanțiale, iar conducerea este asigurată de un pensionar special, în ciuda criticilor dure formulate de Curtea de Conturi.
Sistemul Național Antigrindină a funcționat timp de două decenii fără întrerupere, fiind responsabil de protejarea culturilor agricole prin lansarea de rachete speciale menite să reducă formarea grindinei. În vara anului 2024, sistemul a fost brusc oprit, motivul oficial fiind lipsa omologării punctelor de lansare.
Cu alte cuvinte, infrastructura pe care se baza această rețea de protecție agricolă nu a mai fost în conformitate cu standardele, iar autoritățile au decis să suspende activitatea în loc să o modernizeze sau să o reglementeze legal.
Potrivit datelor oficiale, AASNACP avea, în anul 2024, nu mai puțin de 53 de angajați. Cheltuielile salariale au fost de peste 10,4 milioane de lei, o sumă greu de justificat în contextul unei activități inexistente.
Ultima raportare, din septembrie 2025, arată că salariile din cadrul agenției sunt cu mult peste media din administrația publică. Spre exemplu:
- Directorul general încasează un salariu brut de 20.060 de lei + 300 de lei pentru condiții de muncă vătămătoare;
- Un director avea un salariu de peste 19.000 de lei;
- Un consilier încasa între 10.398 și 14.137 de lei net.
Prin comparație, media salariului brut în administrația publică era, în aceeași perioadă, de 11.727 de lei.
Dragoș Manole este directorul general al AASNACP, deși despre experiența sa profesională nu există date publice verificabile. CV-ul său nu este disponibil pe site-ul instituției, iar alte surse oficiale nu oferă informații relevante despre trecutul său profesional.
Conform ultimei declarații de avere, Dragoș Manole este pensionar special al Ministerului Apărării Naționale. În anul fiscal 2023, a încasat un salariu net de 135.730 de lei de la agenție, la care s-a adăugat o pensie specială de 64.560 de lei.
În aprilie 2025, Curtea de Conturi a României a efectuat un control amplu la AASNACP și a emis un raport extrem de critic. Potrivit documentului, inspectorii au formulat 11 observații privind activitatea agenției, printre care:
- Lipsa unui plan de redresare sau relansare a activității;
- Continuarea plății salariilor în lipsa unor atribuții funcționale;
- Nereguli în cheltuirea fondurilor bugetare;
- Lipsa transparenței în utilizarea resurselor publice;
- Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin actele de înființare.
În contextul acestor nereguli, experții financiari se întreabă de ce această agenție continuă să existe din punct de vedere bugetar, în lipsa unei activități reale sau a unui impact social sau economic.
În aprilie 2025, Euronews România relata că România renunță la rachetele antigrindină considerând sistemul învechit. În locul acestora, Ministerul Agriculturii și cel al Mediului discutau implementarea unor generatoare terestre de precipitații – o tehnologie mai puțin costisitoare și mai ușor de implementat.
Cu toate acestea, noul sistem nu a fost adoptat oficial, iar în lipsa unei infrastructuri funcționale, agricultorii sunt nevoiți să se descurce singuri cu pagubele cauzate de fenomenele meteorologice extreme.
Cazul AASNACP este emblematic pentru felul în care anumite structuri bugetare devin inutile, dar nu sunt desființate. În loc să fie restructurată sau absorbită de o instituție cu activitate efectivă, agenția continuă să „funcționeze” pe hârtie, dar fără a aduce vreo valoare adăugată statului român.
În paralel, angajații încasează salarii generoase, iar conducerea — compusă din persoane cu pensii speciale — profită de lipsa controlului politic și administrativ.
Într-o perioadă în care România caută soluții pentru optimizarea cheltuielilor publice și eficientizarea aparatului bugetar, menținerea unei agenții fără activitate, dar cu salarii peste medie, ridică serioase semne de întrebare.
AASNACP trebuie fie reformată radical, fie închisă. Orice alt scenariu înseamnă risipirea banului public și perpetuarea unui model de ineficiență care a adus administrația publică în pragul neîncrederii generalizate.
