Un nou caz emblematic readuce în centrul atenției tema pensiilor speciale și a cumulului de funcții în aparatul de stat. Fănel Mihalcea, fost prim-procuror al Parchetului Brăila, actualmente membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din partea societății civile, încasează un venit net lunar cumulat de aproximativ 70.000 de lei, rezultat din pensia specială de 27.000 lei și indemnizația de membru CSM de 43.000 lei.
Mai mult, influența familiei Mihalcea se extinde îni plan politic, prin fiica acestuia, Claudia Mihalcea, recent devenită deputat din partea PSD, după ani de zile petrecuți în funcții administrative la Camera Deputaților.
Fănel Mihalcea a activat timp de 20 de ani ca prim procuror sau adjunct al prim-procurorului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. A ieșit la pensie în anul 2017, beneficiind de statutul de magistrat pentru a accesa o pensie specială de aproximativ 27.000 lei net lunar.
Ulterior pensionării, Mihalcea a fost numit în funcții bine remunerate precum membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica sau membru în Consiliul de Administrație al Porturilor Galați.
Încă din 2022, acesta ocupă poziția de membru CSM din partea societății civile, iar în anul fiscal 2024, potrivit declarațiilor de avere, a încasat 406.000 de lei ca indemnizație de membru, la care s-au adăugat 107.000 lei sub formă de restanțe salariale.
Calculat lunar, veniturile lui Mihalcea ating valoarea de peste 70.000 lei. Cazul său reflectă una dintre cele mai criticate practici din aparatul de stat: cumulul de pensie specială cu salarii uriașe din funcții publice.
Acest model, deși legal conform cadrului actual, pune în lumină problemele de etică și echitate socială în contextul unei societăți unde pensia medie este de aproximativ 2.000 lei, iar salariul mediu net nu depășește 4.500 lei.
Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care asigură independența justiției, este tot mai des acuzată de protejarea unor interese financiare proprii în detrimentul reformei sistemului judiciar.
Recent, CSM a depus plângere penală împretriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după ce aceasta a afirmat că „magistrații trebuie să accepte o reducere a pensiilor speciale”. Răspunsul CSM a fost prompt: acuze privind atacuri la adresa unei puteri constituționale.
Fiica lui Fănel Mihalcea, Claudia Mihalcea, a fost ani la rând secretar general al Camerei Deputaților, funcție pe care a ocupat-o cu sprijinul PSD. În 2025, a fost aleasă deputat din partea aceluiași partid.
Conform unor investigații media, Claudia Mihalcea a susținut financiar campania electorală a PSD printr-o contribuție de 198.000 de lei, bani proveniți din două împreumuturi oferite de mama sa, totalizând aproape 1 milion de lei.
Claudia Mihalcea este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității private Titulescu și are un master la Universitatea Ecologică. CV-ul său include treceri prin:
- Colegiul Național de Apărare
- Institutul Național de Administrație
- Cursuri de securitate la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”
Deși nu are o experiență parlamentara anterioară semnificativă, a obținut un mandat de deputat.
Familia Mihalcea este implicată și în afaceri. O firmă din domeniul farmaceutic, controlată de membrii familiei, a raportat profituri de peste 110.000 lei în 2022 și dividende nete de 306.000 lei în 2021.
Această situație pune în discuție cumulul influenței politice, administrative și economice la nivelul unei familii cu acces privilegiat la instituții-cheie.
Fănel Mihalcea reprezintă un exemplu elocvent al sistemului care favorizează cumulul de beneficii, traseismul instituțional și exploatarea legală a lacunelor legislative.
Într-o perioadă încărcată politic și economic, când guvernul discută despre sustenabilitatea sistemului de pensii și eficiența aparatului bugetar, cazul Mihalcea este relevant pentru o dezbatere națională despre etică, responsabilitate și reformă reală.
Fănel Mihalcea – Foto: INQUAM PHOTOS / Călin George
