Mihai Savonea, soțul judecătoarei Lia Savonea — președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție — a intrat în lumina reflectoarelor după ce s-a confirmat implicarea sa într-un proiect imobiliar major în zona Băneasa din București.
Proiectul vizează ridicarea unei clădiri de 10 etaje (3S+P+8E+E9R+E10R), cu o înălțime totală de 40 de metri și o suprafață desfășurată de peste 6.200 metri pătrați. Valoarea estimată a proiectului depășește 9 milioane de euro.
Această investiție vine la doar câteva luni după ce Lia Savonea a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți, ceea ce ridică semne de întrebare privind sincronizarea și sursa reală a fondurilor.
Firma Unix Sky SRL, deținută integral de Mihai Savonea, este unul dintre dezvoltatorii care au solicitat modificarea autorizației de construire pentru imobilul din Șoseaua București-Ploiești 23, conform datelor oficiale publicate de Primăria Sectorului 1.
Potrivit bilanțului financiar pe 2024, Unix Sky SRL nu a înregistrat niciun venit. Cu toate acestea, firma figurează cu active de peste un milion de lei, constând în principal într-un imobil și un împrumut acordat de Mihai Savonea.
De cealaltă parte, partenerul principal din proiect este Pro Build Projects AG SRL, controlată de investitorul imobiliar Andrei-Alexandru Covalschi, un nume cunoscut în real estate-ul bucureștean.
Rise Project a documentat anterior implicarea lui Mihai Savonea într-un alt proiect imobiliar — un bloc ridicat în comuna Chiajna, în valoare de 1 milion de euro, finanțat parțial cu bani proveniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Mai mult, printre cei implicați în tranzacțiile din Chiajna se regăsesc și apropiați ai primarului local și figuri din lumea interlopă.
Lia Savonea însăși a fost implicată în tranzacții cu terenuri în aceeași localitate. De altfel, aceasta a omis să declare în trecut vânzarea unui teren evaluat la 30.000 de euro, achiziționat împreună cu rude ale edilului din Chiajna — o omisiune pe care Agenția Națională de Integritate nu a sancționat-o.
În contextul în care Unix Sky SRL nu are venituri înregistrate, dar este implicată într-un proiect de zeci de milioane de lei, apar întrebări legitime despre sursa finanțării. Este vorba de un nou caz în care funcții publice importante sunt asociate cu investiții private de mari dimensiuni, fără transparență în ceea ce privește capitalul.
Deși în declarația de avere din 2024, Lia Savonea menționează „SC US SRL” ca fiind o firmă în care soțul ei este acționar unic, nu a menționat numele complet al societății comerciale — Unix Sky SRL. Judecătoarea a explicat acest lucru prin faptul că a completat declarația pe baza informațiilor comunicate de soțul ei.
Această lipsă de transparență ridică suspiciuni privind tentativa de a minimaliza vizibilitatea implicării soțului în proiecte de anvergură, mai ales în contextul în care Savonea are un istoric profesional care include și poziția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Cu toate că Unix Sky SRL pare a fi un vehicul juridic fără activitate economică reală, Mihai Savonea trebuie să atragă peste 9 milioane de euro pentru a finaliza proiectul. Există suspiciuni că finanțarea ar putea proveni din surse neclare sau din parteneriate încheiate în mod informal, similar cu situația proiectului din Chiajna.
Pro Build Projects AG SRL, firma parteneră, deține experiență și resurse pentru proiecte imobiliare de asemenea anvergură. Însă implicarea unei firme fără venituri, deținută de soțul unei judecătoare de rang înalt, adaugă un strat de opacitate asupra întregii afaceri.
Până în prezent, nici Agenția Națională de Integritate (ANI), nici alte instituții de control nu au declanșat anchete cu privire la această investiție. ANI a fost anterior criticată pentru lipsa de eficiență în cazuri similare, iar în acest caz, există deja precedentul neclarităților legate de averea Liei Savonea.
Mai mult, în contextul intensificării protestelor privind pensiile speciale și privilegiile magistraților, astfel de cazuri nu fac decât să alimenteze neîncrederea publicului în independența reală și integritatea sistemului de justiție.
Proiectul imobiliar de pe Șoseaua București-Ploiești 23 este o investiție de amploare, care implică actori din justiție și afaceri, fără ca până acum să existe o explicație transparentă privind sursa fondurilor. Într-un stat de drept funcțional, astfel de situații ar necesita nu doar explicații publice, ci și verificări riguroase din partea autorităților competente.
În lipsa acestora, cazul Savonea riscă să devină încă un exemplu de fuziune între influență publică și profituri private, protejate de opacitatea juridică și administrativă. Iar pentru opinia publică, acest episod nu poate decât să întărească percepția de dublu standard în aplicarea legii și distribuirea resurselor.
sursa: Inquam Photos/Octav Ganea
