Într-o intervenție televizată cu un puternic ecou public, economistul Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, a catalogat situația pensiilor speciale din România drept „revoltătoare”, accentuând ruptura profundă dintre realitatea majorității populației și privilegiile de care beneficiază anumite categorii profesionale, în special magistrații.
„Sunt oameni simpli care au muncit 40-45 de ani, contribuind cu bună-credință la sistemul public de pensii, iar în final primesc 2.000 – 3.000 de lei. În același timp, alții se pensionează la 48 de ani cu 5.000 de euro pe lună. Asta sfidează orice urmă de echitate socială”, a declarat Dumitru la Digi24.
Oficialul guvernamental a subliniat că nu este vorba doar despre un dezechilibru financiar, ci despre o criză de moralitate administrativă. „În mintea unui pensionar obișnuit din România, nici nu încape o asemenea cifră. Este imposibil de conceput pentru cineva care a trăit modest și a lucrat în condiții grele o viață întreagă”, a completat el.
Această poziție fermă vine în contextul în care România se confruntă cu o criză bugetară agravată de cheltuieli sociale în creștere – salarii, alocații, subvenții și, mai ales, pensii speciale. Potrivit datelor oficiale, pensia medie în România este de aproximativ 2.200 de lei (aproximativ 440 euro), în timp ce pensia medie a magistraților depășește pragul de 5.000 de euro.
În ciuda presiunii publice și a avertismentelor din partea Comisiei Europene privind sustenabilitatea sistemului de pensii, discuțiile din coaliția de guvernare nu au produs încă o soluție clară. Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că se menține cuantumul de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraților, similar cu prevederea din legea recent respinsă de Curtea Constituțională.
Hunor a mai adăugat că perioada de tranziție pentru ieșirea la pensie la 65 de ani ar putea fi extinsă de la 10 la 15 ani, o concesie menită să calmeze tensiunile din sistemul judiciar.
În opinia lui Ionuț Dumitru, miza nu este doar una financiară, ci mai ales una de justiție socială: „Nu putem construi o societate echitabilă pe două viteze – una pentru cei privilegiați și una pentru restul cetățenilor. Dacă vrem reforme reale, ele trebuie să înceapă cu eliminarea privilegiilor excesive.”
El a pledat pentru o reformă reală și pentru alinierea sistemului de pensii la principiile contributivității. „Orice pensie trebuie să reflecte cât ai contribuit, nu ce funcție ai avut. Nu mai putem susține un sistem în care pensiile speciale sunt mai mari decât salariile din timpul activității”, a subliniat economistul.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat recent la posibilele tăieri, afirmând că reducerea pensiilor magistraților „încalcă principiul independenței justiției” și că magistrații trebuie să beneficieze de venituri „comparabile cu cele din activitate” pentru a fi protejați de influențe externe.
Curtea Constituțională a respins recent legea pensiilor speciale în forma propusă de Guvern, din motive procedurale – lipsa avizului CSM în termenul legal. Acest pas a blocat temporar reforma, dar a adâncit nemulțumirea publicului.
Premierul Ilie Bolojan a adoptat un ton dur în privința acestui subiect, afirmând recent că „viitorul României este amanetat” dacă nu se reglează urgent dezechilibrele din sistemul de pensii.
„Nu putem vorbi despre sustenabilitate economică în condițiile în care populația activă scade dramatic, iar numărul pensionarilor speciali crește. Avem nevoie de decizii curajoase și de susținerea întregii clase politice”, a spus Bolojan.
Declarațiile lui Ionuț Dumitru, susținute indirect de premierul Bolojan, reprezintă un semnal clar că reforma pensiilor speciale se află din nou pe agenda publică. De această dată, însă, într-un climat mai tensionat ca niciodată, în care presiunea publică și fiscală nu mai permite tergiversări.
Societatea românească, marcată de inechități și polarizare economică, are nevoie de o reașezare a valorilor sociale. Iar primul pas poate fi tocmai renunțarea la excepții care sfidează atât logica financiară, cât și moralitatea publică.
