Ana Maria Pătru, fostul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), revine în atenția publicului cu o solicitare inedită adresată instanțelor de judecată.
După ce a fost achitată definitiv în două dosare de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Pătru cere acum despăgubiri suplimentare în valoare de 50.000 de euro pentru „suferințele” îndurate în perioada anchetelor.
După ce în 2024 a primit deja 20.000 de euro daune morale prin decizia Curții de Apel București, Pătru a deschis un nou proces civil împotriva statului, de data aceasta solicitând daune extinse pentru ceea ce numește „traume ireversibile”. Aceasta invocă printre altele frigul din arest, foamea, stresul psihologic, precum și „avansuri sexuale” primite în timpul procedurilor penale.
Ana Maria Pătru a fost achitată definitiv în două dosare DNA. În primul, era acuzată că ar fi primit 210.000 de euro și un autoturism de lux de la Irina Socol, fosta directoare a Siveco, în schimbul facilitării unor contracte publice. Pătru a susținut în instanță că autoturismul i-a fost oferit cadou de un admirator, și instanța i-a dat câștig de cauză.
În al doilea dosar, DNA a acuzat-o de trafic de influență, invocând o sumă de 600.000 de euro și bunuri de lux, printre care două ceasuri Hublot și articole Montblanc. Achitarea definitivă a venit în mai 2024, însă pentru Ana Maria Pătru, procesul de „reabilitare publică” nu s-a încheiat. În prezent, ea luptă pentru recunoașterea prejudiciului moral și material suferit în perioada anchetelor.
În documentele depuse la dosar, Pătru susține că întreaga acțiune penală împotriva sa a fost „fabricată”, iar scopul a fost forțarea unui denunț împotriva unor persoane cu influență. Potrivit afirmațiilor sale, a fost „șantajată emoțional” pentru a coopera cu anchetatorii, fiind amenințată că nu-și va mai vedea copilul.
„Am fost tratată ca o piesă de schimb, o unealtă pentru a ataca alți oameni politici”, afirmă ea într-un document din dosar. Fosta șefă AEP se plânge că a fost înfățișată „cu brutalitate și cinism” în fața opiniei publice: încătușată, filmată de presă și prezentată ca „marea coruptă a sistemului electoral”.
Ana Maria Pătru susține că a fost supusă la condiții inumane în arestul preventiv, menționând episoade de frig intens, lipsa hranei, fumul toxic și „interogatorii de durată”. De asemenea, afirmă că a fost supusă unor „avansuri sexuale” de către un reprezentant al Ministerului Public. A depus inclusiv o adresă oficială de la Centrul de reținere și arestare preventivă pentru a dovedi de câte ori a fost chemată la DNA pentru activități operative.
Aceasta consideră că trauma trăită în perioada anchetelor este ireparabilă și că despăgubirile acordate nu reflectă suferințele reale: „Dintr-o funcție înaltă, am fost aruncată în abis. Imaginea mea a fost distrusă, iar revenirea profesională este imposibilă”.
Primul proces civil inițiat de Pătru s-a încheiat în mai 2024, cu o decizie a Curții de Apel București prin care i s-au acordat 20.000 de euro daune morale. Tribunalul îi oferise inițial 50.000 de euro, dar suma a fost redusă în apel. Pătru a cerut însă majorarea sumei la 200.000 de euro, susținând că prejudiciul este mult mai mare.
Ea s-a comparat cu alte personalități din justiție achitate ulterior: Corina Corbu, Ingrid Mocanu sau avocatul Robert Roșu, susținând că, spre deosebire de aceștia, cariera ei a fost complet distrusă, fără șansa unei reconstrucții.
În paralel, Ana Maria Pătru a solicitat și plata retroactivă a salariilor pe perioada 2016–2020, când și-a dat demisia din funcția de președinte AEP în urma arestării. Ea a pierdut procesul în recurs, instanțele constatând că, demisionând, nu mai putea pretinde salariul aferent funcției de conducere.
Tribunalul îi acordase inițial drepturi salariale de peste 200.000 de euro, dar Curtea de Apel a anulat plata aferentă funcției de președinte, menținând doar indemnizațiile de consilier parlamentar.
În ceea ce privește expunerea sa mediatică și „umilințele” publice, Curtea de Apel București a stabilit că statul nu poate fi tras la răspundere pentru faptele presei. Chiar dacă imaginile cu Ana Maria Pătru în cătușe au fost difuzate pe toate posturile TV, statul nu are responsabilitate juridică în fața unei acțiuni de presă independentă.
„Presa nu se află în raporturi de subordonare cu statul”, se arată în motivarea instanței. De asemenea, instanța a concluzionat că nu există probe că aducerea cu cătușe la instanță a încălcat legea.
Împotriva deciziei de respingere a cererii de daune extinse, Ana Maria Pătru a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar instanța supremă i-a respins solicitarea, menținând decizia Curții de Apel București.
Astfel, fosta șefă a AEP rămâne cu despăgubirea de 20.000 de euro, dar cu intenția de a continua procesul în civil pentru alte compensații. Următorul termen în noul dosar este stabilit pentru 22 ianuarie 2026.
Cazul Ana Maria Pătru readuce în prim-plan dilema dintre dreptul la apărare și potențialul abuz al anchetelor penale. Deși achitată definitiv, fosta șefă AEP susține că imaginea sa a fost compromisă ireversibil, iar daunele primite nu reflectă trauma reală. Procesul deschis împotriva statului rămâne un test important pentru limitele răspunderii civile în cazurile de achitare după anchete penale controversate.
