Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm și fără echivoc: companiile de stat din România care generează pierderi semnificative și nu mai pot fi redresate vor fi închise.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, în care liderul guvernului a expus planurile de reformare a sectorului public și reducere a risipei bugetare.
Această decizie radicală vizează eliminarea așa-numitelor „găuri negre” bugetare, reprezentate de entități economice aflate sub tutela statului, care consumă miliarde de lei anual fără a produce valoare economică sau socială relevantă.
Potrivit premierului, un număr de 27 de companii de stat au ajuns în pragul colapsului financiar, înregistrând capitaluri proprii negative și pierderi anuale de peste 1,2 miliarde de lei. Mai mult, acestea au acumulat datorii istorice de peste 5 miliarde de lei.
„Dacă nu vom interveni acum, aceste companii vor rămâne o gaură neagră care va înghiți în continuare fonduri publice. Este esențial să separăm entitățile cu potențial real de redresare de cele care nu mai pot fi salvate”, a declarat Ilie Bolojan.
Un alt aspect critic evidențiat de premier este legat de subvențiile alocate acestor companii. În anul 2024, statul a acordat peste 8 miliarde de lei sub formă de subvenții către companiile de stat, în timp ce 83 dintre acestea aveau plăți restante de 6,5 miliarde lei. Dintre aceste datorii, 30% erau către bugetul de stat, iar restul către companii private și furnizori.
„Fiecare leu pierdut prin ineficiență este un leu care nu ajunge în Educație, Sănătate sau Infrastructură. Nu mai putem tolera această risipă instituționalizată”, a subliniat premierul.
În vederea implementării reformei, fiecare minister responsabil de companiile de stat din subordine va trebui să propună până la finalul lunii decembrie 2025 planuri de restructurare clare. Conform lui Bolojan, din ianuarie 2026 nu vor mai fi tolerate întârzieri sau lipsa unor direcții strategice.
Un grup de lucru coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu va superviza întregul proces. Se va lucra cu termene stricte și evaluări trimestriale, pentru a evita „mimarea reformei”, un fenomen adesea întâlnit în trecut.
Pentru companiile cu activitate redusă sau inexistentă, închiderile vor fi inevitabile. Guvernul ia în calcul și fuziuni sau preluări ale activelor funcționale de către alte entități mai eficiente.
„Unele societăți au ajuns să funcționeze ca mecanisme de cheltuire, nu de producție. Au devenit depozite de sinecuri, nu motoare economice. Acestea vor fi primele care vor dispărea”, a declarat Bolojan.
Din informațiile obținute de la surse guvernamentale, în multe dintre aceste companii există probleme grave: management politizat, lipsa de transparență în cheltuirea banului public, contracte păguboase, supraevaluări și raportări financiare distorsionate.
Un exemplu ilustrativ îl constituie o companie cu 12 angajați, fără activitate economică de peste 3 ani, dar care încasează anual bugete de peste 5 milioane lei pentru „funcționare curentă”.
Strategia anunțată urmărește:
-
Reducerea pierderilor anuale din companiile de stat cu 50% în 2026
-
Creșterea numărului de companii profitabile sub tutela statului
-
Eliminarea completă a plăților restante către bugetul de stat până în 2027
-
Publicarea lunară a indicatorilor financiari ai companiilor de stat
-
Digitalizarea completă a raportărilor și bugetelor pentru companiile publice
Reformele propuse au fost întâmpinate cu reacții mixte. Asociațiile patronale și o parte a mediului de afaceri au salutat inițiativa, considerând-o un pas esențial pentru a echilibra competiția în piață. Pe de altă parte, sindicatele din sectorul public și-au exprimat îngrijorarea privind riscul pierderii locurilor de muncă.
Reprezentanții guvernului au anunțat că pentru angajații disponibilizați se vor crea scheme de reconversie profesională și pachete compensatorii.
Reforma companiilor de stat propusă de Ilie Bolojan marchează una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a aparatului economic de stat din ultimii 30 de ani. Deși dureroasă pe termen scurt, aceasta are potențialul de a reda încrederea în utilizarea eficientă a banului public și de a crea premisele pentru o economie mai sănătoasă și mai echitabilă.
