Într-un moment în care sistemul medical românesc are oportunitatea istorică de a-și moderniza infrastructura prin fonduri europene, realitatea arată o lipsă cronică de voință și eficiență.
Conform datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), sute de proiecte de digitalizare a spitalelor, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se află încă în stadiul zero de implementare.
Ministerul Investițiilor a lansat recent un „tablou de bord” oficial care permite monitorizarea în timp real a progresului proiectelor finanțate prin PNRR. Acest dashboard evidențiază clar stadiul de execuție, nivelul plăților efectuate și progresul tehnic pentru fiecare inițiativă. Cifrele sunt îngrijorătoare: din cele 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare totală de peste 1,1 miliarde de euro, 226 sunt complet blocate — adică nu au înregistrat niciun progres tehnic sau financiar semnificativ.
Majoritatea acestor proiecte sunt concentrate în zona digitalizării — un domeniu vital pentru eficiența și transparența actului medical. Deși au alocări relativ modeste (sub un milion de euro), impactul lor ar fi esențial în modernizarea sistemului.
Printre spitalele care au raportat 0% progres tehnic se numără unele dintre cele mai mari și importante unități sanitare din București:
-
Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB): proiectul de digitalizare și guvernanță a datelor are alocat 990.000 de euro. Progres tehnic – 0%. Progres financiar – 0,98%.
-
Spitalul Elias: aceeași sumă alocată, același rezultat — zero pe linie.
-
Spitalul Gomoiu (pediatrie) și Spitalul Panait Sârbu (ginecologie): niciun pas înainte.
-
Spitalul Sf. Pantelimon, Bagdasar Arseni sau Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică și Arsuri se află în aceeași situație.
În mod alarmant, proiectul privind „reducerea riscului de infecții nosocomiale” de la Spitalul Clinic de Arsuri – singura unitate care tratează arsurile grave la nivel național – este complet blocat, în ciuda unei finanțări de 650.000 lei. Infecțiile nosocomiale reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale sistemului, afectând mii de pacienți anual.
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) este un alt actor esențial în implementarea proiectelor PNRR. Un exemplu elocvent este proiectul de construcție a unui nou corp pentru terapie intensivă neonatală la Spitalul Filantropia, în valoare de 4,66 milioane de lei. Conform MIPE, progresul înregistrat este de doar 0,40%.
Birocrația excesivă, lipsa de resurse umane competente în domeniul digitalizării și, nu în ultimul rând, dezinteresul managerial, sunt cauze frecvent invocate pentru aceste întârzieri.
Deși peisajul general este sumbru, există și exemple pozitive. 153 de proiecte au fost duse la bun sfârșit, cu grad de realizare 100%. Printre acestea se remarcă proiectul de renovare energetică a Spitalului Județean de Urgență Sf. Ioan cel Nou din Suceava, unul dintre cele mai scumpe și complexe proiecte de acest gen.
Totuși, digitalizarea — componenta care ar putea transforma radical eficiența sistemului — rămâne Cenușăreasa investițiilor în sănătate.
Motivele pentru care spitalele rămân încremenite în trecut sunt multiple:
-
Lipsa de competențe IT la nivelul conducerilor spitalelor. Mulți manageri nu înțeleg beneficiile pe termen lung ale digitalizării.
-
Teama de transparență. Digitalizarea reduce drastic posibilitățile de fraudă sau manipulare a datelor (achiziții, stocuri, fișe medicale).
-
Păstrarea sistemelor bazate pe hârtii oferă flexibilitate informală, dar creează blocaje uriașe pentru pacienți și personal.
-
Lipsa unei politici coerente de eHealth care să ofere un cadru unitar pentru interoperabilitatea între spitale și sistemul național de sănătate.
Consecințele acestor întârzieri sunt resimțite direct de pacienți:
-
Timpi de așteptare mai mari pentru consultații și operații;
-
Pierderi de date medicale importante;
-
Lipsa unui istoric medical unificat la nivel național;
-
Risc crescut de erori medicale și infecții nosocomiale;
-
Costuri indirecte mai mari pentru întreținerea sistemului bazat pe hârtie.
MIPE a transmis că „monitorizează îndeaproape” proiectele și că, în cazul în care nu se înregistrează progrese în următoarele luni, se vor retragere finanțările și se vor redistribui fondurile către alte instituții mai eficiente. Un avertisment clar, dar care trebuie urmat și de măsuri concrete.
Totodată, reprezentanții ministerului au anunțat că vor publica periodic rapoarte de progres, pentru a crește presiunea publică asupra managerilor de spitale.
Digitalizarea spitalelor este mai mult decât un lux tehnologic — este o urgență națională. România are ocazia rară de a-și moderniza infrastructura sanitară cu sprijinul fondurilor europene nerambursabile. Fiecare zi de întârziere înseamnă risipă de bani, dar mai ales vieți puse în pericol.
Reformele reale necesită curaj politic, sancționarea managementului incompetent și, mai ales, o viziune coerentă pentru viitorul sănătății românești. Altfel, spitalele din România vor continua să fie o relicvă a trecutului într-o lume care merge cu viteză spre digitalizare totală.
