Poliția Locală din București, instituție finanțată anual cu zeci de milioane de euro din bani publici, continuă să fie una dintre cele mai controversate structuri ale administrației locale.
Deși rolul său ar trebui să fie acela de a asigura ordinea publică, disciplina în construcții și protecția spațiilor verzi, instituția pare transformată, de-a lungul anilor, într-un loc în care ajung personaje marcate de scandaluri, dosare penale, incompatibilități sau dependențe periculoase.
O radiografie a conducerilor celor șase sectoare și a Direcției Generale de Poliție Locală și Control arată o situație îngrijorătoare: șefi cercetați penal, foști militari controversați, directori cu probleme disciplinare și angajați cu câștiguri consistente la pariuri sau implicări politice directe.
O structură mai stufoasă decât FBI-ul, dar cu rezultate discutabile
Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLCMB) are o structură de conducere neobișnuit de extinsă: un director general, un adjunct și nu mai puțin de 35 de șefi de servicii, birouri sau direcții. În anul 2025, bugetul instituției a depășit 72 de milioane de lei, iar peste 95% din sumă a fost direcționată către salarii și sporuri.
La conducerea instituției se află Eduard Valentin Stroe, un fost ofițer de jandarmerie a cărui carieră a fost marcată de un episod violent: potrivit unui dosar deschis de procurorii militari în 2022, Stroe ar fi agresat un subaltern în perioada în care conducea Gruparea Mobilă de Jandarmi Timișoara. Deși cazul nu s-a soldat cu o condamnare, episodul a rămas consemnat în ancheta militară.
Numirea sa la șefia Poliției Locale a Capitalei a fost, la rândul ei, contestată juridic. Prefectul Bucureștiului de la acea vreme, Rareș Hopincă, a atacat în instanță decizia primarului general, ceea ce a dus la suspendarea temporară a lui Stroe. Totuși, el a fost reînvestit ulterior în funcție.
Adjunctul său, Liviu Nedelcu, are la rândul său un istoric complicat. A beneficiat de o pensie militară consistentă și a fost vizat într-un dosar al DNA care viza achiziții fictive de echipamente pentru Poliția Locală, împreună cu fostul director Daniel Rășică. Deși dosarul nu a fost soluționat cu condamnări, investigațiile legate de achiziții publice și declarații mincinoase ridică semne de întrebare.
Sectorul 1: nepotism, pariuri și venituri duble
Poliția Locală Sector 1 pare să fie dominată de relații personale și câștiguri dubioase la jocuri de noroc. Directorul general, Mihaela Rădulescu, coordonează un departament în care doi dintre adjuncți sunt chiar soții unor subalterne — o situație care ridică suspiciuni serioase de nepotism.
Unul dintre adjuncți, Răzvan Florin State, are ani la rând câștiguri consistente din pariuri sportive, declarând zeci de mii de lei anual. Un alt director adjunct, Gabriela Ioniță, a declarat câștiguri de peste 44.000 de lei la poker online într-un singur an. Deși nu există incompatibilități legale evidente, situația ridică semne de întrebare privind vulnerabilitățile financiare ale conducerii unei structuri care ar trebui să asigure ordinea publică.
În plus, în presă a apărut suspiciunea că unii directori și-ar fi pontat sute de ore suplimentare, ceea ce a condus la dublarea salariilor în anumite perioade.
Sectorul 2: oameni crescuți în sistemul Pandele-Firea
În sectorul 2, șefia Poliției Locale este dominată de personaje apropiate de fostul primar al Voluntariului, Florentin Pandele, și de rețeaua politică din jurul Gabrielei Firea.
Directorul general, Liviu Marius Ciobanu, a avansat constant în structura locală, iar cei doi adjuncți — Daniel Rășică și Ilie Unga — au reale legături politice.
Daniel Rășică, fost prefect PSD la Ilfov și consul general la Rostov pe Don, a fost în centrul unui dosar penal privind declarații mincinoase, alături de același Nedelcu. Unga este asociat într-o firmă care produce energie electrică și a declarat câștiguri la pariuri sportive.
Bugetul Poliției Locale Sector 2 se ridică la aproximativ 74 de milioane de lei, din care trei sferturi merg pe salarii.
Sectorul 3: acuzații de inacțiune și un istoric de scandaluri
Sectorul 3 este condus de Amalia Ciulinaru, una dintre cele mai contestate șefe de poliție locală. Mai multe organizații civice au cerut demiterea ei, acuzând-o că nu a acționat împotriva distrugerilor din Parcul IOR și că ar fi protejat interesele Primăriei Sector 3 în detrimentul cetățenilor.
Adjuncții ei, însă, sunt la fel de controversați:
-
Alexandru Medrea, fost director adjunct, a fost implicat într-un accident rutier în 2018, când a fost prins băut la volan în timpul serviciului.
-
În 2016, ANI l-a găsit incompatibil când a candidat la Parlament.
-
Victor Neagu, un alt director, cumulează pensie cu salariul, depășind anual 220.000 lei în venituri.
Sectorul 4: lipsă totală de transparență
Sectorul 4 este, de departe, cea mai opacă structură. Bugetele nu sunt publicate clar, conducerea nu comunică date oficiale, iar numele șefilor ies la iveală doar în scandaluri.
Actualul director general, Cristian Pîslă, este cunoscut ca un apropiat al primarului Daniel Băluță. Loialitatea sa a fost vizibilă în timpul conflictului dintre Băluță și Nicușor Dan privind Pasajul Unirii.
Soția lui Pîslă lucrează tot în structurile Primăriei Sector 4, într-un scenariu în care încrengăturile de personal sunt evidente.
Sectorul 5: conducere cu dosare penale și condamnări
Sectorul 5 are conducerea cu cele mai serioase probleme juridice:
-
Ion Țincu, directorul general, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în 2017 (dosar prescris ulterior).
-
A fost audiat în calitate de martor într-un caz de proxenetism.
Adjunctul său, Florin Chioran, a fost condamnat în 2022 pentru conducere sub influența alcoolului și conducere fără permis — însă și-a păstrat funcția, fiind menținut de administrația locală.
Sectorul 6: conducere experimentată, dar cu umbre vechi
La Sectorul 6, directorul general Alexandru Dumitrana are un trecut încărcat. A lucrat în Ministerul Administrației și Internelor, unde a fost numit secretar general în 2011, în contextul scandalurilor privind presupusele angajări ilegale din Jandarmerie.
Adjuncții săi, Sorin Ganciu și Cezar Iulian Marinescu, sunt persoane cu cariere lungi în administrația locală. Marinescu, primul șef al Poliției Locale Sector 6, vine din perioada 2011–2021 și cumulează salariu cu venituri din chirii, depășind 160.000 lei anual.
Imaginea Poliției Locale din București ridică numeroase semne de întrebare:
-
conduceri marcate de scandaluri,
-
dosare penale,
-
condamnări,
-
câștiguri neobișnuit de mari la pariuri,
-
nepotism,
-
structuri supradimensionate,
-
bugete dominate de cheltuieli salariale.
În paralel, cetățenii reclamă frecvent că Poliția Locală este absentă în momentele-cheie, fie când vine vorba despre ordinea publică, fie despre protejarea spațiilor verzi, fie despre combaterea construcțiilor ilegale.
Reformarea instituției — fie prin profesionalizare, fie prin redefinirea rolului — devine tot mai necesară. Până atunci însă, polițiile locale ale Capitalei rămân… în atenția opiniei publice mai degrabă pentru cine le conduce decât pentru ce reușesc să facă.
