Un nou scandal zguduie Ministerul Afacerilor Interne (MAI), după ce Sindicatul polițiștilor „Diamantul” a făcut publice documente care indică o situație gravă de încălcare a Codului administrativ, cu potențiale efecte juridice majore.
Potrivit sindicaliștilor, o mare parte dintre atribuțiile ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, sunt exercitate de ani de zile de un funcționar public delegat ilegal, fără concurs și peste limita maximă permisă de lege.
În centrul acestui caz se află Ioana Dorobanțu, care ocupă funcția de Secretar General Adjunct al MAI prin exercitare temporară încă din anul 2017, adică de aproape opt ani consecutiv. Codul administrativ prevede însă un termen maxim de un an, în condiții excepționale, pentru ocuparea temporară a unei funcții publice de conducere vacante.
Conform informațiilor prezentate de Sindicatul „Diamantul”, Ioana Dorobanțu a fost menținută în funcție prin 16 decizii succesive ale prim-ministrului, fiecare pe câte șase luni, creând o continuitate administrativă neîntreruptă, fără organizarea unui concurs.
Această practică contravine în mod direct articolului 510 din Codul administrativ, care stipulează clar:
-
exercitarea temporară a unei funcții publice de conducere vacante se poate dispune pentru maximum 6 luni într-un an calendaristic;
-
în mod excepțional, perioada poate fi prelungită cu încă 6 luni, dar nu poate depăși un total de 12 luni.
Cu toate acestea, în cazul MAI, delegarea temporară s-a transformat într-o ocupare de facto permanentă, pe o durată de aproape opt ani, fără concurs, fără transparență și fără justificare legală.
Situația devine și mai gravă odată cu ordinele semnate chiar de ministrul Cătălin Predoiu. Prin Ordinul MAI nr. 264 din 13 septembrie 2023, ministrul a desemnat-o pe Ioana Dorobanțu să exercite și atribuțiile de Secretar General al MAI, funcție vacantă la acel moment.
Astfel, un funcționar public delegat deja peste termenul legal maxim a primit atribuții suplimentare de o importanță majoră, consolidând o concentrare de putere administrativă rar întâlnită într-o instituție de asemenea dimensiuni.
Concret, prin acest ordin, Ioana Dorobanțu a primit:
-
coordonarea Direcției Generale Management Resurse Umane;
-
coordonarea Direcției Generale Juridice;
-
coordonarea Direcției Generale Financiare;
-
drept de semnătură în numele ministrului de Interne;
-
coordonarea a 14 direcții și structuri ale MAI.
Practic, o mare parte din funcționarea administrativă a ministerului a fost plasată sub controlul unei persoane aflate într-o situație juridică discutabilă.
La doar o lună distanță, situația a fost consolidată prin Ordinul MAI nr. II/2079 din 17 octombrie 2023, care a delegat secretarului general competența de a semna documente esențiale pe linie de resurse umane.
Printre actele pe care Ioana Dorobanțu le putea semna se numără:
-
stabilirea drepturilor salariale pentru personalul MAI;
-
punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive;
-
documente privind pensii;
-
repunerea polițiștilor în funcții;
-
alte acte administrative cu efecte juridice majore.
Aceste atribuții sunt esențiale pentru cariera, veniturile și statutul profesional al zecilor de mii de angajați din structurile MAI.
Sindicatul „Diamantul” avertizează că situația are consecințe extrem de serioase. Dacă delegarea Ioanei Dorobanțu este ilegală, atunci toate actele administrative semnate de aceasta pot fi contestate pentru viciu de competență.
Într-o poziție publică fermă, sindicaliștii susțin că sunt susceptibile de nulitate:
-
ordinele de respingere a contestațiilor privind destituiri disciplinare;
-
actele privind drepturi salariale;
-
documentele de punere în aplicare a hotărârilor judecătorești;
-
orice alt act emis sau semnat în exercitarea unei funcții ocupate ilegal.
O astfel de situație ar putea deschide calea către sute sau chiar mii de litigii împotriva Ministerului de Interne, cu impact financiar și instituțional major.
Cele două ordine ale ministrului Predoiu au fost obținute de Sindicatul „Diamantul” în urma unui demers judiciar, într-un dosar deschis împotriva MAI. Documentele au fost depuse la instanță în cadrul procesului intentat de Vitalie Josanu, liderul sindicatului.
Josanu, comisar de poliție și lider sindical, a fost destituit din Poliția Română, iar acesta susține că cercetarea disciplinară care a dus la îndepărtarea sa a fost declanșată pentru activitățile sindicale, fapt interzis de lege.
Potrivit liderului sindical, actele administrative prin care a fost sancționat ar fi fost semnate tocmai de persoane aflate într-o situație juridică neclară, ceea ce ridică semne de întrebare suplimentare asupra legalității procedurilor.
Până la acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit un răspuns oficial detaliat cu privire la acuzațiile formulate de sindicat. De asemenea, ministrul Cătălin Predoiu nu a explicat public de ce a ales să delege atribuții esențiale unei persoane aflate de ani de zile într-o situație juridică cel puțin discutabilă.
Cazul readuce în atenție o problemă sistemică a administrației publice din România: prelungirea abuzivă a delegărilor temporare, care ocolesc concursurile și transformă excepția în regulă.
Dincolo de disputa punctuală dintre sindicat și conducerea MAI, cazul ridică întrebări fundamentale despre respectarea legalității în exercitarea puterii administrative. Dacă un minister de forță precum MAI poate funcționa ani la rând cu o conducere administrativă delegată ilegal, consecințele se extind mult dincolo de o singură instituție.
În lipsa unor clarificări rapide și a unor măsuri corective, scandalul riscă să devină nu doar o problemă juridică, ci și una de credibilitate instituțională, într-un context în care încrederea publicului în stat este deja fragilă.
Cazul este departe de a fi închis și ar putea ajunge, în cele din urmă, să fie tranșat definitiv în instanță. Până atunci, rămâne întrebarea esențială: cine conduce cu adevărat Ministerul de Interne și pe ce bază legală?
