Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat un avertisment dur privind funcționarea sistemului de protecție socială din România, afirmând că aproape jumătate dintre certificatele de handicap aflate în plată ar fi obținute în mod fraudulos.
Declarația a fost făcută duminică, într-o intervenție televizată, în care ministrul a explicat că fenomenul a scăpat de sub control din cauza unor breșe instituționale și că este nevoie de intervenții ferme, similare celor aplicate în vara acestui an în cazul concediilor medicale fictive.
Potrivit lui Rogobete, măsurile luate deja în domeniul concediilor medicale au produs efecte concrete și cuantificabile: economii de peste 120 de milioane de lei lunar, adică mai mult de jumătate de miliard de lei într-un interval de câteva luni. Banii economisiți au fost redirecționați către sistemul sanitar, permițând, pentru prima dată în ultimul deceniu, achitarea integrală a datoriilor către farmacii la final de an.
Ministrul Sănătății a explicat că problema certificatelor de handicap nu ține de lipsa empatiei față de persoanele vulnerabile, ci de nevoia de a face diferența clară între cazurile reale și cele fabricate artificial.
„O parte sunt drame reale și aici rolul statului este să susțină acești oameni. Dar s-a identificat că un procent foarte mare, aproape de jumătate, sunt certificate false, care au ocolit sistemele de monitorizare. Aici trebuie să intervenim”, a declarat Rogobete.
El a atras atenția asupra faptului că aceste documente nu sunt simple hârtii fără valoare, ci acte oficiale care poartă semnătura unor medici și, mai grav, avizul unor comisii de evaluare. Acest lucru ridică semne serioase de întrebare nu doar despre integritatea unor profesioniști din sistem, ci și despre modul în care funcționează mecanismele de control intern.
Una dintre cele mai sensibile afirmații ale ministrului vizează implicarea directă a personalului medical și a comisiilor de specialitate în validarea certificatelor suspecte. Rogobete a subliniat că vorbim despre un lanț de responsabilitate care nu se oprește la un singur medic.
„Aceste certificate poartă semnătura unor medici și, mai grav, poartă semnătura unei comisii care a validat. Nu putem închide ochii”, a spus ministrul, sugerând că viitoarele măsuri vor viza atât procedurile, cât și persoanele care au facilitat aceste practici.
În acest context, Ministerul Sănătății pregătește modificări legislative și administrative menite să întărească mecanismele de verificare și să reducă drastic posibilitatea emiterii de certificate nejustificate medical.
Pentru a susține necesitatea intervenției, Alexandru Rogobete a invocat exemplul recent al concediilor medicale fictive. În vara acestui an, Ministerul Sănătății a introdus controale extinse și reguli mai stricte privind acordarea concediilor, măsuri care au stârnit inițial controverse, dar care s-au dovedit eficiente din punct de vedere bugetar.
„Toate măsurile pe care le-am luat, plus controalele extinse, au dus la economii de aproximativ 120 de milioane de lei pe lună. Vorbim de peste jumătate de miliard de lei economisiți”, a explicat ministrul.
Aceste economii au avut un impact direct asupra funcționării sistemului sanitar. Potrivit lui Rogobete, ele au permis suplimentarea bugetului sănătății la rectificările bugetare și, mai ales, achitarea datoriilor istorice către farmacii.
Unul dintre cele mai concrete efecte ale acestor economii este situația financiară a farmaciilor. Ministrul a subliniat că, pentru prima dată în ultimul deceniu, statul a reușit să închidă anul fără restanțe către furnizorii de medicamente.
„Este pentru prima dată în ultimii 10 ani când, în decembrie, lăsăm farmaciile fără datorii”, a declarat Rogobete, prezentând acest rezultat drept o dovadă că disciplina financiară și combaterea fraudei pot produce beneficii reale pentru întregul sistem.
Pentru pacienți, acest lucru înseamnă acces mai stabil la medicamente compensate și mai puține sincope în aprovizionare, o problemă cronică a sistemului sanitar românesc.
Certificatele de handicap nu reprezintă doar un document administrativ, ci cheia accesului la o serie de beneficii: indemnizații lunare, facilități fiscale, transport gratuit, servicii sociale și medicale dedicate. Atunci când acestea sunt acordate fraudulos, impactul asupra bugetului public este semnificativ.
Potrivit specialiștilor din domeniu, extinderea artificială a numărului de beneficiari reduce resursele disponibile pentru persoanele cu dizabilități reale și afectează sustenabilitatea sistemului. De aici și necesitatea unei reforme care să curețe sistemul, fără a penaliza cazurile legitime.
Deși ministrul nu a detaliat încă toate instrumentele care vor fi folosite, surse din Ministerul Sănătății vorbesc despre:
-
reevaluări periodice mai stricte ale certificatelor de handicap;
-
digitalizarea procedurilor și interconectarea bazelor de date;
-
controale tematice la nivelul comisiilor de evaluare;
-
sancțiuni clare pentru medicii și funcționarii implicați în fraudă.
Modelul aplicat la concediile medicale sugerează că accentul va fi pus pe prevenție, dar și pe control, cu rezultate măsurabile într-un interval relativ scurt.
Declarațiile lui Alexandru Rogobete deschid o dezbatere dificilă, la granița dintre protecția socială și responsabilitatea bugetară. Pe de o parte, statul are obligația de a proteja persoanele cu dizabilități reale. Pe de altă parte, tolerarea fraudei subminează exact acest obiectiv, drenând resursele și erodând încrederea publică.
Experiența recentă a concediilor medicale arată că intervențiile ferme pot funcționa, chiar dacă sunt inițial contestate. Rămâne de văzut dacă aceeași rețetă va avea succes și în cazul certificatelor de handicap, un domeniu mult mai sensibil din punct de vedere social și politic.
Mesajul transmis de ministrul Sănătății este unul clar: sistemul nu mai poate funcționa pe baza unor breșe tolerate ani la rând. Aproape jumătate dintre certificatele de handicap suspectate a fi false reprezintă nu doar o problemă de legalitate, ci și una de echitate socială.
Dacă măsurile anunțate vor avea un impact similar celor aplicate concediilor medicale, România ar putea face un pas important spre un sistem de sănătate și protecție socială mai corect, mai sustenabil și mai orientat către cei care au cu adevărat nevoie de sprijinul statului.
