Asociația Corupţia Ucide a transmis o scrisoare deschisă Consiliului Superior al Magistraturii, reacționând la poziția publică a Secției pentru judecători din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii față de inițiativa președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție.
Mesajul central al ONG-ului este unul ferm: societatea civilă nu contestă independența Justiției, ci cere corectarea unor disfuncționalități sistemice, iar separarea puterilor în stat nu poate fi invocată ca pretext pentru izolarea Justiției de societate.
Scrisoarea vine într-un context tensionat, marcat de investigații jurnalistice ample despre funcționarea sistemului judiciar, reacții critice ale unor magistrați activi și retrași, dar și proteste civice pașnice desfășurate în mai multe orașe din țară. În acest cadru, poziția exprimată de CSM a fost percepută de organizațiile civice drept una defensivă, care evită fondul problemelor ridicate în spațiul public.
În scrisoarea deschisă, Asociația „Corupţia Ucide” subliniază explicit că independența Justiției nu este contestată. Dimpotrivă, organizația afirmă că a susținut constant acest principiu în ultimul deceniu, inclusiv în momentele în care presiunea politică asupra magistraților a fost reală și documentată.
„A reafirma mecanic principiul separării puterilor în stat, fără a răspunde criticilor concrete, creează impresia că orice formă de dezbatere publică este tratată ca o amenințare”, avertizează semnatarii scrisorii. În opinia lor, o astfel de poziție riscă să transforme independența Justiției într-un scut împotriva responsabilității, nu într-o garanție a bunei funcționări.
ONG-ul amintește că, în ultimele săptămâni, zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a cere o Justiție care să funcționeze eficient și credibil. Protestele nu au vizat subordonarea politică a instanțelor, ci semnalează pierderea încrederii publice într-un sistem perceput ca opac și autoreferențial.
În paralel, mai mulți magistrați au vorbit public despre probleme structurale: lipsa unor criterii clare de promovare, concentrarea puterii decizionale în cercuri restrânse, proceduri disciplinare percepute ca arbitrare. Investigațiile jurnalistice au documentat, la rândul lor, practici care pun sub semnul întrebării imparțialitatea și responsabilitatea instituțională.
În acest context, ONG-ul consideră că a răspunde exclusiv prin invocarea „ingerinței” sau a „vectorilor emoționali” este nu doar insuficient, ci periculos pentru democrație.
Unul dintre mesajele-cheie ale scrisorii este că separarea puterilor în stat nu presupune izolarea Justiției de societate. Independența judecătorului în soluționarea cauzelor nu exonerează sistemul judiciar de obligația dialogului public, a transparenței și a asumării responsabilității instituționale.
„A prezenta orice inițiativă de consultare publică drept ingerință riscă să rupă Justiția de societatea pe care este chemată să o servească”, se arată în document. Potrivit ONG-ului, într-o democrație matură, instituțiile nu se pot refugia în principii abstracte atunci când încrederea publică este erodată.
Scrisoarea deschisă abordează direct tema referendumului propus de președinte. Reprezentanții „Corupţia Ucide” subliniază că referendumul sau alte forme de consultare publică nu sunt sinonime cu subordonarea politică a Justiției.
Chiar dacă există dezbateri legitime privind temeiul juridic sau oportunitatea unui astfel de instrument, respingerea lui „în bloc”, fără explicații și fără propunerea unor alternative, alimentează percepția că sistemul judiciar refuză orice formă de autoevaluare deschisă.
„Societatea civilă nu cere verdict popular asupra hotărârilor judecătorești. Cere reforme, criterii clare, responsabilitate și încredere”, se arată în mesaj.
Un alt punct important al scrisorii vizează modul în care reacția publică este etichetată drept „emoțională”. ONG-ul respinge ideea că emoția civică ar fi o amenințare la adresa statului de drept și avertizează că adevărata problemă este indiferența instituțională.
„Emoția apare atunci când mecanismele instituționale nu mai oferă răspunsuri credibile”, susțin reprezentanții asociației. Istoria recentă a României, spun ei, arată că atunci când instituțiile se închid în fața criticii, societatea reacționează inevitabil.
În calitatea sa constituțională de garant al independenței Justiției, CSM are, potrivit ONG-ului, nu doar dreptul, ci obligația de a recunoaște existența problemelor semnalate public. Aceasta presupune:
-
explicarea clară a mecanismelor interne care funcționează și a celor care nu funcționează;
-
asumarea responsabilității instituționale acolo unde este cazul;
-
acceptarea dialogului cu societatea civilă, jurnaliștii și profesioniștii dreptului.
„Un comunicat defensiv nu consolidează încrederea. O face doar asumarea reală a responsabilității”, se arată în finalul scrisorii.
Judecătorii din CSM au reiterat, la rândul lor, că exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Reacția a venit ca răspuns direct la inițiativa președintelui privind referendumul în Justiție.
Dincolo de pozițiile instituționale, miza reală a acestei confruntări de idei este una profund democratică: cum poate fi menținută independența Justiției, fără a pierde legătura cu societatea și fără a ignora semnalele de alarmă venite din interior și din exterior.
Scrisoarea Asociației „Corupţia Ucide” nu este doar o reacție punctuală la un comunicat al CSM, ci o invitație la dialog. Un dialog dificil, dar necesar, despre responsabilitate, transparență și încredere publică.
Într-o societate democratică, Justiția nu poate funcționa într-un turn de fildeș. Independența sa este esențială, dar la fel de esențială este capacitatea de a răspunde criticilor legitime. Fără acest echilibru, avertizează societatea civilă, riscul nu este politizarea Justiției, ci alienarea ei față de cetățenii pe care ar trebui să îi protejeze.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
