Guvernul a decis, în ultima ședință din acest an, o modificare majoră a sistemului de concedii medicale: prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. Măsura se va aplica în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027 și este justificată de autorități prin nevoia de a combate fenomenul concediilor medicale fictive, care au generat pierderi semnificative la bugetul public.
Decizia a fost adoptată prin Ordonanță de Urgență, iar impactul estimat este de aproximativ un miliard de lei anual, bani care, potrivit Executivului, vor fi redirecționați către tratamente compensate, programe de screening și investiții în sistemul de sănătate.
Până în prezent, primele cinci zile de concediu medical erau suportate de angajator, iar din a șasea zi costurile erau preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. OUG adoptată modifică acest mecanism:
-
prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită;
-
zilele 2–6 vor fi plătite de angajator;
-
din ziua a 7-a, indemnizația va fi suportată de CNAS;
-
stagiul de cotizare și calitatea de asigurat se mențin, chiar dacă prima zi nu este plătită.
Măsura se aplică pentru fiecare episod de boală, nu pentru fiecare lună calendaristică, ceea ce înseamnă că concediile medicale scurte, de 1–3 zile, sunt cele mai afectate.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că schimbarea este una tranzitorie, gândită inițial pentru doi ani, și are ca scop reducerea abuzurilor:
„Este o măsură menită să scadă numărul concediilor medicale scurte, care apar frecvent în jurul sărbătorilor sau în perioadele în care se fac punți. Controalele au arătat că o parte dintre acestea sunt concedii fictive”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, măsurile luate în 2025 pentru combaterea concediilor medicale false au generat economii de peste 120 de milioane de lei pe lună, adică mai mult de jumătate de miliard de lei într-un an.
Guvernul a analizat și o altă variantă: aplicarea contribuției CASS de 10% asupra indemnizațiilor de concediu medical. Această soluție a fost însă abandonată, considerându-se că ar fi afectat mai puternic veniturile angajaților.
„Renunțarea la plata primei zile este o pierdere mai mică pentru oameni decât aplicarea CASS de 10% la întreaga indemnizație”, a explicat Rogobete.
Executivul susține că măsura aliniază România la practicile europene. În multe state membre UE, prima zi sau chiar primele două zile de concediu medical nu sunt plătite, în funcție de tipul asigurării:
-
în Belgia și Franța, există perioade de așteptare fără plată;
-
în majoritatea țărilor UE, indemnizația de concediu medical este de 75–85% din salariu, nu 100%;
-
România se află printre puținele state unde, pentru anumite coduri de boală, concediul medical este plătit integral.
Măsura va fi resimțită în special de:
-
angajații cu salarii mici, pentru care pierderea unei zile de venit contează semnificativ;
-
cei care folosesc concedii medicale foarte scurte;
-
sectoarele unde munca presupune expunere crescută la îmbolnăviri ușoare, dar frecvente.
În schimb, pentru concediile medicale mai lungi, impactul financiar este mai redus, deoarece pierderea se limitează la o singură zi.
Pentru firme, noul sistem aduce o redistribuire a costurilor, nu neapărat o reducere. Angajatorii vor continua să suporte zilele 2–6 de concediu medical, dar vor beneficia de un mecanism mai clar de sesizare a abuzurilor.
OUG introduce posibilitatea ca angajatorii să sesizeze direct Ministerul Sănătății sau CNAS în caz de suspiciuni privind concedii medicale nejustificate, ceea ce poate duce la controale mai rapide.
Impactul bugetar estimat este de aproximativ 1 miliard de lei pe an. Potrivit Ministerului Sănătății, fondurile vor fi direcționate către:
-
extinderea listei de medicamente compensate, în special pentru pacienții oncologici și cu boli rare;
-
programe de screening și prevenție;
-
acoperirea datoriilor din sistemul farmaceutic.
În 2025, economiile realizate au permis deja introducerea a 41 de noi tratamente compensate, un precedent pe care Guvernul vrea să îl continue.
Sindicatele și organizațiile de pacienți avertizează că există riscul ca unii angajați să vină bolnavi la muncă, pentru a nu pierde o zi de salariu, ceea ce poate duce la răspândirea îmbolnăvirilor la locul de muncă.
De asemenea, există temeri că măsura îi penalizează pe cei corecți pentru abuzurile altora, în lipsa unor controale medicale mai stricte asupra medicilor care eliberează certificate.
Guvernul mizează pe reducerea abuzurilor și pe economii substanțiale, dar succesul măsurii va depinde de echilibrul dintre control și protecția angajaților care chiar au nevoie de concediu medical.
Pentru următorii doi ani, românii vor simți direct această modificare în veniturile lor, iar dezbaterea publică rămâne deschisă: este aceasta o reformă necesară sau o soluție care riscă să lovească tocmai în cei mai vulnerabili?
