Un proiect IT de 38 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene și bani publici, a reușit performanța rară de a bloca economia reală, în loc să o digitalizeze.
Noul sistem informatic al Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), recepționat oficial și lăudat în documente birocratice pentru „combinația sinergică de tehnologii avansate”, a paralizat timp de săptămâni întregi activitatea instituției care gestionează viața juridică a firmelor din România.
În vara lui 2024, peste 130.000 de cereri – înmatriculări de firme, modificări de acte, radieri, înregistrări de PFA sau întreprinderi individuale – au rămas blocate în noua platformă IT. Antreprenorii nu au mai putut deschide afaceri, notarii și avocații nu și-au putut face meseria, iar funcționarii ONRC au fost obligați să lucreze în regim de avarie.
La mai bine de un an distanță, două rapoarte oficiale, unul al Ministerului Justiției și altul al Curtea de Conturi a României, descriu în detaliu dezastrul administrativ și tehnic care a însoțit acest proiect.
ONRC a primit 189 milioane de lei (aproximativ 38 de milioane de euro) pentru dezvoltarea și implementarea unui „Sistem Electronic Integrat” menit să modernizeze serviciile de e-guvernare. Contractul a fost finalizat pe hârtie, iar aplicația a fost recepționată oficial. Doar că, în realitate, sistemul nu funcționa.
Auditorii au constatat că aplicația a fost pusă în funcțiune la 273 de zile după recepția oficială, iar testarea s-a făcut „de formă”, fără ca datele vechi să fie migrate. Practic, platforma a fost validată într-un mediu gol, fără informațiile critice ale celor peste 1,7 milioane de entități economice aflate în evidența ONRC.
Când datele reale au fost introduse, sistemul s-a blocat.
În august 2024, ONRC explica public blocajele prin „numărul mare de cereri”, pretinzând că solicitările erau duble față de anul precedent. Documentele interne și rapoartele de control arată însă că problemele erau structurale, nu conjuncturale.
Mai grav, la începutul lunii august 2024, o firmă privată a semnalat o breșă de securitate în platformă: datele personale a peste 3.000 de persoane au fost expuse, creând riscuri majore de furt de identitate. Incidentul a fost minimalizat public, dar a contribuit decisiv la demiterea directoarei ONRC, Valentina Burdescu, în toamna aceluiași an.
Deși a fost îndepărtată din funcția de director general pentru gestionarea defectuoasă a proiectului, Valentina Burdescu lucrează în continuare în ONRC, conducând Direcția Buletinul de Insolvență. Situația ridică serioase semne de întrebare privind responsabilitatea managerială în instituțiile publice.
Mai mult, soțul ei, director al unei alte direcții din ONRC, a beneficiat de scutire de impozit pe salariu, deși această facilitate era rezervată exclusiv programatorilor, conform unui ordin de ministru. Scutirea a fost acordată chiar prin semnătura soției.
Controlul Curții de Conturi, realizat în 2025, a scos la iveală o anomalie gravă: ONRC nu deține codul sursă al aplicației pentru care a plătit zeci de milioane de euro.
„Instituția rămâne dependentă exclusiv de furnizor pentru întreținere, dezvoltare și auditare tehnică”, notează auditorii. Fără codul sursă, ONRC nu poate verifica securitatea sistemului, nu poate face modificări și nu poate interveni rapid în caz de avarie.
Specialiștii IT consultați explică trei scenarii posibile: furnizorul vrea să țină instituția captivă, aplicația este incomplet implementată sau codul este de o calitate atât de slabă încât ar expune vulnerabilități majore.
Cei mai mulți bani – 138 de milioane de lei – au ajuns la un consorțiu format din Vodafone România, Maguay Computers și Total Soft. Contractul a fost semnat în 2022.
Deși Vodafone era contractorul principal, dezvoltarea efectivă a aplicației a fost subcontractată către Total Soft. Cu toate acestea, recepția finală a sistemului a fost semnată, deși aplicația era încă în lucru, iar testele arătau o rată de succes de doar 33,7%.
Pentru testarea funcționalității și securității, ONRC a mai plătit 6,4 milioane de lei unei alte firme. Auditorii Curții de Conturi au concluzionat că testele nu reflectă realitatea, fiind întocmite doar pentru justificarea plăților.
Rezultatul: un prejudiciu total estimat la peste 12 milioane de lei, rezultat din penalități neaplicate, testări fictive și recepționarea unui sistem nefuncțional.
În mod paradoxal, după toate aceste probleme, conducerea ONRC a emis scrisori de recomandare elogioase pentru firmele implicate, lăudând „nivelul înalt de expertiză tehnică” și „combinația sinergică de tehnologii avansate”. Documentele au fost solicitate de companii pentru participarea la alte licitații publice.
Update-ul din 22 ianuarie 2026 confirmă ceea ce mediul de afaceri suspecta deja: Direcția Națională Anticorupție a deschis o anchetă privind modul de implementare a proiectului. Sunt vizate procedurile de achiziție, recepția sistemului, testarea și posibilele conflicte de interese.
Registrul Comerțului nu este o instituție oarecare. Este poarta de intrare în economie. Când ONRC se blochează, se blochează investițiile, locurile de muncă și inițiativa privată.
În loc să simplifice deschiderea unei firme, digitalizarea de 38 de milioane de euro a creat un zid birocratic digital, mai greu de trecut decât cel clasic, cu dosar și șină.
Cazul ONRC este o lecție dureroasă despre digitalizarea făcută pe hârtie, fără competență, fără control și fără răspundere reală. Un proiect care trebuia să fie emblematic pentru modernizarea statului român a devenit un simbol al risipei, incompetenței și lipsei de responsabilitate.
Pentru antreprenori, efectele au fost concrete: afaceri amânate, bani pierduți, contracte ratate. Pentru stat, factura este dublă: 38 de milioane de euro cheltuite și încă milioane pierdute printr-un sistem care, în loc să funcționeze, a demonstrat că „sinergia tehnologică” poate fi doar un slogan gol.
