Dr. Bogdan Ivănescu, fondatorul ecosistemului medical Doctor MiT, este unul dintre medicii care promovează activ schimbarea de paradigmă în sistemul de sănătate din România: de la tratarea bolii la prevenție, educație și menținerea sănătății pe termen lung. Prin terapii celulare inovatoare, tehnologii de monitorizare medicală, educație publică și management personalizat al sănătății, acesta propune un model integrat, adaptat realităților moderne.
- Care sunt avantajele terapiilor celulare inovatoare față de metodele clasice de tratament?
Diferența majoră dintre terapiile clasice și cele celulare este una de filozofie medicală. Tratamentele clasice sunt, în mare parte, simptomatice: reduc durerea, inflamația, încetinesc degradarea. Terapiile celulare merg mult mai profund, pentru că vorbim despre regenerare tisulară, nu despre mascarea simptomelor.
În cazul artrozei, de exemplu, folosim celule mezenchimale care au capacitatea reală de a reconstrui cartilajul articular. Nu vorbim despre promisiuni abstracte, ci despre rezultate cuantificabile, confirmate prin RMN sau artroscopie, unde se observă creșterea efectivă a stratului de cartilaj.
Un alt avantaj important este caracterul minim invaziv. Tehnologii precum Rigenera permit recoltarea de țesut sub anestezie locală – fie cartilaj din spatele urechii pentru artroză, fie micro-biopsii pentru alopecie – fără durere, fără cicatrici și fără perioade lungi de recuperare. Întregul proces durează, de regulă, sub o oră.
În majoritatea afecțiunilor, rezultatele sunt superioare metodelor clasice. În alopecie, de exemplu, terapia celulară stimulează neoangiogeneza, adică formarea de noi vase de sânge. Practic, salvăm foliculii existenți și creștem densitatea părului cu aproximativ 30%, ceea ce în stadii medii este, evident, mai eficient decât transplantul.
2. În ce constă, mai exact, tehnologia Rigenera pentru regenerarea cartilajului?
Rigenera este o tehnologie de izolare mecanică a celulelor mezenchimale, nu chimică sau enzimatică. Pentru tratarea artrozei, se recoltează o cantitate mică de cartilaj – din spatele urechii, o zonă sigură și discretă – care este procesată într-un sistem special, rezultând o suspensie bogată în celule regenerative.
Această suspensie este apoi injectată direct în articulația afectată. Avantajul este că folosim celulele proprii ale pacientului, cu risc minim de respingere, iar procesul este rapid, sigur și repetabil. Rezultatul nu este doar diminuarea durerii, ci refacerea structurii articulare, ceea ce schimbă complet prognosticul pe termen lung.
3. Cum ar putea gelatina Wharton să reducă semnificativ costurile terapiilor celulare?
Gelatina Wharton, extrasă din cordonul ombilical, reprezintă una dintre cele mai promițătoare direcții ale medicinei regenerative. Celulele stem mezenchimale din acest țesut sunt non-HLA, adică universal compatibile. Asta înseamnă că pot fi folosite nu doar de donator, ci de orice pacient.
În prezent, există cercetări avansate privind separarea celulară non-enzimatică, un proces care ar reduce drastic costurile de procesare în băncile de celule stem. Practic, acest lucru ar transforma terapiile regenerative din servicii de elită în tratamente accesibile pentru mult mai mulți oameni, inclusiv în sistemul public de sănătate.
Aceasta este cheia democratizării medicinei regenerative: tratamente mai ieftine, mai rapide și aplicabile la scară largă precum ilustreaza si primul studiu clinic de tratament al autismului pe care l-am coordonat si care a dus la 56 de transplanturi la copii, cu rezultate similare celor obtinute in Statele Unite la Duke University
4. Cum poate un medic de familie să ajute pacienții care se confruntă cu burnout, înainte ca situația să devină patologică?
Ca medic de familie pot spune ca burnout-ul nu apare peste noapte. Există o fază critică, pe care o numesc „la buza prăpastiei”. Un medic de familie atent poate identifica semnale clare: incapacitatea de a finaliza sarcinile, gândul constant la muncă, lipsa odihnei reale în concedii, sacrificarea vieții personale în numele performanței.
Problema este că, de multe ori, abordarea rămâne superficială – magneziu, repaus, recomandări generale. Rolul real al medicului este să înțeleagă sursa stresului, nu doar efectele lui. Dacă pacientul intră în triada burnout–anxietate–depresie, nu mai vorbim de oboseală, ci de o problemă clinică.
Comparația pe care o folosesc este simplă: dacă ai o fractură, nu te tratezi singur. Mergi la ortoped. La fel, „fractura” emoțională trebuie tratată de psiholog clinician, nu ignorată sau cosmetizată. Medicul de familie devine, astfel, un integrator de informație și un manager de caz, nu doar un furnizor de rețete.
5. Ce înseamnă, concret, conceptul de Health Span și de ce este esențial pentru medicina modernă?
Health Span înseamnă perioada din viață în care ești funcțional, activ și sănătos, nu doar viu biologic. Obiectivul real nu este să trăim mai mult, ci să trăim bine până la final.
Asta presupune prevenție constantă: analize la fiecare 6 luni, screening oncologic, vaccinare – inclusiv anti-HPV după 40 de ani –, monitorizare activă prin medicul de familie. Modelul ideal este ca Health Span-ul să fie cât mai apropiat de Life Span, evitând anii de suferință și incapacitate. Aplic aceasta in intregime in Clinica Doctor MiT.
6. Care este impactul educației medicale realizate prin platforme precum Doctor MiT?
Doctor MiT nu este doar o platformă de informare, ci un ecosistem de educație medicală. A apărut din nevoia de a combate miturile și pseudo-știința, într-o țară care se confruntă cu un nivel ridicat de dezinformare.
Impactul este multiplu: de la radio și televiziune, unde ajungem la milioane de oameni, până la digital, cursuri corporate și tehnologii de monitorizare medicală. Promovăm prevenția, educația emoțională și responsabilitatea față de propria sănătate.
Medicina viitorului nu înseamnă doar tratament, ci parteneriat între medic și pacient, bazat pe educație, tehnologie și încredere.
7. Cum vedeți viitorul medicinei regenerative și al tratamentelor cu celule stem?
Viitorul este clar: accesibilitate, personalizare și prevenție. Democratizarea tratamentelor cu celule stem, prin tehnologii precum separarea non-enzimatică din gelatina Wharton, va schimba fundamental modul în care tratăm bolile degenerative.
Vom trece de la un model exclusivist la unul „off-the-shelf”, unde soluțiile regenerative vor fi disponibile pentru mult mai mulți pacienți. Medicina nu va mai fi doar reactivă, ci predictivă și preventivă. Iar acesta este, în opinia mea, singurul drum sustenabil, directie pe care o promoveaza si STEM Sure, prima banca vestica de celule stem pe care am fondat-o in Romania.
8. Care este diferența dintre transplantul de păr și regenerarea celulară?
Diferența este una fundamentală și ține de mecanismul biologic, nu doar de rezultat estetic.
Transplantul de păr funcționează pe principiul înlocuirii: muți foliculi dintr-o zonă în alta. Este o soluție mecanică, utilă în anumite stadii avansate, dar care nu rezolvă cauza biologică a alopeciei.
Regenerarea celulară pentru tratamentul alopeciei, funcționează pe principiul salvării și revitalizării. Cu Rigenera, prin micro-biopsii de 2 mm recoltate din zona cefei și procesate ulterior, obținem o suspensie celulară care stimulează neoangiogeneza – formarea de noi vase de sânge. Practic, „hrănim” foliculii existenți și îi readucem la viață.
În stadiile medii de alopecie, rezultatele sunt evident fi mai bune decât la transplant: vorbim despre o creștere a densității părului cu aproximativ 30%, fără cicatrici, fără perioade lungi de recuperare și cu un disconfort minim. Este important de menționat că regenerarea celulară nu este o procedură „o dată în viață”, ci una pe care o poti repeta în funcție de ciclul foliculului pilos, care poate ajunge până la 7–8 ani.
9. Cum funcționează neoangiogeneza în stimularea creșterii părului?
Neoangiogeneza este procesul prin care organismul creează noi vase de sânge într-o zonă care a suferit o degradare vasculară. În alopecie, una dintre problemele majore este că foliculii nu mai sunt suficient vascularizați și, practic, „mor de foame”.
Celulele mezenchimale, obținute prin terapii regenerative transmit semnale biologice care declanșează formarea de noi capilare. Acest aport crescut de sânge aduce oxigen și nutrienți, ceea ce permite foliculilor să își reia activitatea. Nu creăm păr „din nimic”, ci salvăm ce mai poate fi salvat, iar acest lucru face diferența pe termen lung.
10. Care este procesul de recoltare a cartilajului din spatele urechii pentru artroză?
Este un proces, din aceeasi gama Rigenera, mult mai simplu decât își imaginează majoritatea pacienților. Recoltarea se face sub anestezie locală, dintr-o zonă discretă din spatele urechii, unde cartilajul este de calitate foarte bună și intervenția nu lasă urme vizibile.
Se prelevează o cantitate mică de țesut, care este apoi procesată mecanic pentru a obține o suspensie bogată în celule mezenchimale. Aceasta este injectată direct în articulația afectată. Procedura este rapidă, nedureroasă și pacientul pleacă acasă în aceeași zi.
11. Ce presupune, în viitor, procesul de separare celulară non-enzimatică?
Separarea celulară non-enzimatică este una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare în medicina regenerativă. Vorbim despre utilizarea unor tehnologii mecanice, nu chimice, pentru a extrage populațiile celulare dorite din gelatina Wharton a cordonului ombilical.
Avantajul major este reducerea masivă a costurilor. Procesele enzimatice sunt scumpe, complexe și consumatoare de timp. Dacă reușim să demonstrăm că izolarea mecanică este la fel de eficientă, terapiile regenerative vor deveni accesibile unui public mult mai larg.
Miza este uriașă: tratamente „off-the-shelf”, compatibile universal, sigure și aplicabile la scară largă, inclusiv în spitale publice. Practic, vorbim despre trecerea de la medicina regenerativă ca lux la medicina regenerativă ca standard. Aceasta este tema pe care o propun pentru teza mea de doctorat.
12. Cum pot antreprenorii accesa cursurile de prim ajutor Doctor MiT?
Prin platforma Doctor MiT dezvoltăm constant cursuri dedicate mediului corporate, adaptate realităților din companii. Antreprenorii ne pot contacta direct pentru a organiza sesiuni personalizate de prim ajutor, sănătate emoțională și medicină a muncii.
Un element important este faptul că aceste cursuri sunt susținute de specialiști activi în teren, inclusiv medici care lucrează cu sportivi de performanță. Scopul nu este doar conformarea birocratică, ci creșterea reală a competențelor angajaților și reducerea riscurilor la locul de muncă.
13. Cum vedeți, în ansamblu, viitorul medicinei regenerative?
Viitorul medicinei regenerative este legat de trei concepte-cheie: accesibilitate, prevenție și responsabilitate. Odată cu dezvoltarea celulelor non-HLA și a separării non-enzimatice, vom putea oferi tratamente eficiente unui număr mult mai mare de pacienți.
Medicina nu va mai fi despre „reparat ce s-a stricat”, ci despre menținerea funcționalității, despre Health Span și despre calitatea vieții până la final. Iar acest lucru nu este science-fiction, ci un drum pe care deja am pornit.
