Achizițiile publice din sistemul medical românesc revin în centrul atenției, după ce o firmă relativ nouă, Medical Innovation Solutions, a devenit liderul unei asocieri câștigătoare într-un contract uriaș pentru livrarea de roboți chirurgicali către spitale de stat.
În spatele companiei se află Laura Galea, o artistă în vârstă de doar 29 de ani, fiica omului de afaceri Cătălin Galea, un nume cu rezonanță veche în piața echipamentelor medicale și cu legături controversate în zona politică și administrativă a Capitalei.
Cazul ridică întrebări nu doar despre prețurile plătite de stat pentru tehnologie medicală de vârf, ci și despre continuitatea unor rețele de influență care, în ciuda scandalurilor din trecut, par să rămână active în relația cu spitalele publice.
Firma care a condus asocierea câștigătoare, Medical Innovation Solutions, nu a fost gândită inițial ca un jucător din domeniul sănătății. Compania a apărut la finalul anului 2020 sub numele Celestial Records, având ca obiect de activitate „realizarea înregistrărilor audio și activități de editare muzicală”.
La acel moment, Laura Galea era intens promovată ca artistă pop, cu apariții în reviste glossy și cu un discurs public axat pe colaborări internaționale și profesori celebri. În perioada 2020–2021, piesele lansate de aceasta au strâns sute de mii și chiar peste un milion de vizualizări pe YouTube, sugerând un start promițător în industria muzicală.
După doar doi ani, însă, firma fără cifră de afaceri relevantă și fără profit a trecut printr-o transformare radicală. A devenit Medical Innovation Solutions, iar domeniul principal s-a schimbat în „comerț cu ridicata al produselor farmaceutice și al echipamentelor medicale”. Laura Galea a rămas unic asociat.
„O decizie legală și legitimă de business”, a declarat aceasta ulterior, subliniind că schimbarea domeniului de activitate nu încalcă nicio prevedere legală. Dincolo de legalitate, ritmul rapid al ascensiunii companiei a atras atenția jurnaliștilor și a specialiștilor din piață.
Cu doar doi angajați înregistrați în 2024 și un profit raportat de aproximativ 60.000 de euro, Medical Innovation Solutions a început să câștige licitații importante în spitale publice din București.
Momentul-cheie a venit în mai 2025, când compania a devenit una dintre cele două firme desemnate câștigătoare într-un acord-cadru de aproximativ 90 de milioane de lei pentru livrarea a șase roboți chirurgicali către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila.
Prin două contracte subsecvente, în valoare totală de 53,7 milioane de lei cu TVA (circa 10,6 milioane de euro), firma a livrat primii trei roboți. Asta înseamnă un cost de aproximativ 3,5 milioane de euro per robot, sumă confirmată oficial de spital.
Roboții livrați sunt de tip Versius, un sistem chirurgical relativ nou, poziționat pe piață drept alternativă mai flexibilă și mai accesibilă la celebrul Da Vinci, liderul mondial în chirurgia asistată robotic.
Conform analizelor din presa internațională, inclusiv din The Guardian și Wired, un robot Da Vinci are un preț de achiziție de aproximativ 1,6 milioane de lire sterline (circa 1,85 milioane de euro), în timp ce Versius se situează, în mod obișnuit, între 1,2 și 1,5 milioane de lire (maximum 1,7 milioane de euro). Aceste valori nu includ mentenanța, instruirea și consumabilele, care pot adăuga anual aproximativ 10% din valoarea inițială a echipamentului.
Specialiști din piață consultați de jurnaliști au subliniat că, pentru 3,5 milioane de euro, un spital ar putea achiziționa un robot Versius și unul Da Vinci, fără costurile suplimentare. Aceeași opinie a fost confirmată de surse medicale care au preferat anonimatul.
Dr. Cătălin Copăescu, unul dintre pionierii chirurgiei robotice din România, explică faptul că Da Vinci rămâne reperul principal datorită experienței acumulate în peste 25 de ani de utilizare la nivel global.
„Toate platformele robotice apărute ulterior încearcă să ajungă la performanțele Da Vinci. Unele sunt promițătoare, dar sunt încă în faze diferite de maturitate tehnologică”, spune medicul.
Acesta subliniază însă și avantajele generale ale chirurgiei asistate robotic: recuperare mai rapidă, mai puține complicații și, pe termen lung, costuri mai mici pentru sistemul sanitar, în ciuda investiției inițiale ridicate.
O întrebare-cheie rămâne diferența de preț față de alte achiziții similare. La finalul lui 2023, de exemplu, un robot Versius a fost cumpărat pentru aproximativ 2,6 milioane de euro (cu TVA) de către Spitalul Sf. Maria din București, printr-un contract câștigat de o altă firmă.
Laura Galea susține că nu pot fi comparate direct contractele, deoarece fiecare licitație are un caiet de sarcini diferit. Prețul final, spune ea, a reflectat:
-
perioada de garanție,
-
numărul de echipe chirurgicale instruite,
-
numărul de intervenții acoperite prin consumabile,
-
alte componente tehnice și operaționale incluse.
Criticii subliniază însă că diferențele de peste un milion de euro per robot sunt dificil de explicat doar prin aceste elemente, mai ales în condițiile în care alte spitale publice au obținut pachete similare la costuri mai reduse.
Controversele se amplifică prin legătura directă cu tatăl Laurei Galea, Cătălin Galea, un om de afaceri cunoscut în sistemul sanitar românesc. Acesta a controlat timp de peste două decenii compania Gemedica, furnizor major de echipamente medicale în perioada în care Sorin Oprescu era primar general al Capitalei.
Gemedica este firma care a livrat barocamera nefuncțională de la Spitalul Floreasca, echipament care nu a putut fi utilizat pentru victimele tragediei de la Colectiv, în 2015. Procurorii susțin că statul român a fost prejudiciat cu aproape 2 milioane de euro, prin supraevaluarea echipamentelor.
Deși dosarul a fost trimis în judecată în urmă cu aproape nouă ani, după 84 de termene, nu există încă o decizie definitivă nici măcar în primă instanță. Cazul a devenit un simbol al justiției lente și al dificultății statului de a clarifica marile scandaluri din sănătate.
Relația dintre familia Galea și familia Oprescu nu s-a limitat la afaceri. Potrivit documentelor publice, Cătălin Galea a fost sponsor în campania prezidențială a lui Sorin Oprescu din 2009, donând 85.000 de lei. Alte persoane din cercul de afaceri apropiat au contribuit, de asemenea, financiar.
De-a lungul anilor, firmele controlate de Galea au avut mii de achiziții directe cu spitalele din București, într-o perioadă în care administrația Oprescu controla strâns sistemul sanitar local.
Laura Galea susține că firma sa funcționează independent, iar legăturile personale sau familiale nu au relevanță pentru activitatea Medical Innovation Solutions. „Nu comentăm relații personale sau presupuneri care nu țin de societate”, a transmis aceasta.
Totuși, pentru opinia publică și pentru experții în achiziții publice, cazul ridică o problemă mai amplă: cât de mult s-a schimbat cu adevărat sistemul după marile scandaluri din sănătate? Și cât din vechile rețele de influență continuă să funcționeze, sub forme noi, în jurul contractelor publice de milioane de euro?
Din punct de vedere strict procedural, achiziția roboților chirurgicali de la Spitalul Militar a fost realizată printr-o procedură publică, conform legislației. Însă contextul, prețurile și legăturile istorice din jurul firmelor implicate transformă cazul într-un nou test pentru transparența și credibilitatea sistemului de sănătate românesc.
Într-un domeniu unde fiecare euro cheltuit poate însemna vieți salvate sau pierdute, întrebările despre valoare, oportunitate și integritate rămân mai actuale ca niciodată.
