Numirea lui Constantin George Brezoi în funcția de director comercial al Romarm a declanșat un val de controverse în spațiul public, readucând în prim-plan problema politizării companiilor strategice ale statului.
Potrivit unor investigații de presă, ascensiunea lui Brezoi în vârful structurii comerciale a celui mai important producător de armament din România ar fi fost posibilă printr-o ocolire a blocajului legal privind angajările la stat, dar și printr-o rețea solidă de susținere politică.
Funcția de director comercial la Romarm nu este una simbolică. Ea presupune controlul contractelor, negocierilor și fluxurilor financiare din industria națională de apărare – un domeniu sensibil, cu implicații directe asupra securității naționale și relațiilor internaționale. Tocmai de aceea, criteriile de competență și integritate sunt esențiale.
Cu toate acestea, presa a relatat că Brezoi nu ar avea experiență relevantă în comerțul cu armament, iar traseul său profesional ridică numeroase semne de întrebare, de la eșecuri antreprenoriale timpurii până la ocuparea unor funcții publice cheie prin numiri politice.
În contextul în care angajările în companiile de stat sunt blocate, soluția identificată pentru instalarea lui Brezoi la vârful Romarm ar fi fost una procedurală, dar controversată. Conform informațiilor apărute în presă, acesta a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanica Plopeni, unitate aflată în subordinea Romarm, pentru ca ulterior să fie detașat direct pe poziția de director comercial la compania-mamă.
Această mutare a fost posibilă sub conducerea directorului general al Romarm, Razvan Pircalabescu, fost șef de cabinet al lui Radu Oprea, unul dintre oamenii-cheie ai PSD în zona economică.
Parcursul profesional al lui Constantin George Brezoi începe departe de industria de apărare. Absolvent al Universității „Spiru Haret”, Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale, Brezoi a finalizat studiile după șase ani, în 2008. În paralel, încă din 2005, și-a înființat propria firmă – Clever SRL – prin care desfășura activități comerciale în Piața Centrală din Giurgiu.
Documente publice arată că firma a acumulat datorii către bugetul de stat și către o companie de telefonie mobilă, fiind ulterior lichidată. Lichidatorul judiciar a consemnat neplata impozitelor pe salarii, iar instanța l-a obligat pe fostul administrator la achitarea datoriilor.
După eșecul antreprenorial, Brezoi s-a orientat către sectorul privat, ocupând pe rând funcții precum agent de marketing sau director tehnic în firme de construcții și instalații din Ploiești – poziții care, potrivit surselor citate de presă, ar fi necesitat studii de specialitate pe care nu le deținea.
Un tipar similar s-a repetat și în cazul Bri Solutions SRL, firmă înființată în 2008 împreună cu soția sa, unde rezultatele financiare au fost modeste, iar datoriile au depășit cifra de afaceri.
Schimbarea majoră de direcție a venit odată cu intrarea în structurile statului, pe filiera politică a PSD. Începând cu 2008, Brezoi a ocupat funcții în zona IMM-urilor, culminând cu poziția de secretar de stat în 2014 și, ulterior, cu roluri de conducere în instituții precum Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Momentul-cheie a fost însă numirea sa ca subprefect al județului Prahova în 2020, funcție obținută cu sprijinul direct al lui Radu Oprea. Odată cu ascensiunea acestuia la Ministerul Economiei, influența asupra companiilor din subordine a devenit tot mai evidentă.
Presa a descris actuala structură de conducere a Romarm drept o triadă de influență:
-
Constantin Alexie Cotan Bodolan – președintele Consiliului de Administrație
-
Răzvan Pîrcălăbescu – director general
-
Constantin George Brezoi – director comercial
Toți trei sunt asociați, direct sau indirect, cu rețeaua politică a lui Radu Oprea, ceea ce alimentează suspiciuni privind capturarea politică a unei companii strategice.
Întrebat despre această numire, directorul general al Romarm nu a oferit explicații publice. Lipsa de transparență amplifică îngrijorările, mai ales în contextul în care Romarm gestionează contracte de sute de milioane de euro, inclusiv în cadrul parteneriatelor NATO și UE.
Experți în guvernanță publică avertizează că astfel de practici pot afecta credibilitatea României ca furnizor de armament și pot vulnerabiliza un sector esențial pentru securitatea națională.
Cazul Brezoi devine un test de stres pentru promisiunile repetate ale clasei politice privind depolitizarea managementului companiilor de stat. În lipsa unor criterii clare și a unor concursuri reale, funcțiile-cheie continuă să fie ocupate prin rotație politică, nu prin merit.
Într-un moment în care industria de apărare este vitală pentru poziția României în regiune, întrebarea rămâne deschisă: cine controlează cu adevărat deciziile și banii Romarm – profesioniștii sau rețelele politice?
Sursă foto: Observatorulph.ro
