O operațiune coordonată de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), scoate la iveală un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat, cu un prejudiciu estimat la peste 30 de milioane de lei.
Acțiunea, desfășurată la data de 24 martie 2026, vizează mai multe societăți comerciale suspectate că au construit un sistem elaborat de tranzacții fictive, supraevaluări de produse și rambursări ilegale de TVA.
Operațiunea autorităților a avut o amploare semnificativă, fiind desfășurată simultan în 32 de locații din România. Verificările antifraudă au fost realizate de inspectorii DGAF, în colaborare cu polițiștii din cadrul Inspectoratul de Politie Judetean Calarasi – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.
Acțiunile au avut loc sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi și au vizat:
- sedii de firme
- locuințele persoanelor implicate
- puncte de lucru ale operatorilor economici
Zonele vizate includ municipiul București și județele Călărași, Ilfov, Gorj, Dolj, Vaslui, Botoșani, Caraș-Severin și Constanța. Potrivit inspectorilor antifraudă, între 2020 și 2024, mai multe societăți au participat la crearea unui lanț tranzacțional artificial, construit special pentru a evita plata taxelor și a obține beneficii fiscale ilegale.
Mecanismul funcționa astfel:
- Introducerea unor firme intermediare
Aceste societăți aveau un comportament fiscal neadecvat și erau folosite pentru a intermedia tranzacțiile.
- Majorarea artificială a prețurilor
Produsele, în special materiale medicale precum măști și dezinfectanți, erau vândute la prețuri de peste 10 ori mai mari decât cele reale.
- Participarea la licitații publice
Firmele implicate participau la licitații organizate de beneficiari finali, controlând indirect procesul.
- Transferul obligațiilor fiscale
Taxele și impozitele aferente tranzacțiilor erau transferate către firme „fantomă”, care nu le achitau.
- Insolvență și dispariție
După finalizarea operațiunilor, firmele erau trecute în insolvență sau vândute către persoane fără posibilități, pentru a evita răspunderea.
Acest mecanism este cunoscut în mediul fiscal drept „preluarea sarcinii fiscale”, o metodă frecvent utilizată în schemele de evaziune.
Un element central al fraudei îl reprezintă rambursările ilegale de TVA. Inspectorii DGAF au descoperit că firmele implicate:
- au simulat tranzacții intracomunitare
- au întocmit documente nereale
- au beneficiat de mecanismul de taxare inversă
Prin aceste metode, companiile au reușit:
- să deducă TVA în mod nejustificat
- să solicite rambursări de la bugetul de stat
- să diminueze artificial profitul
De asemenea, au fost identificate cheltuieli fictive înregistrate în contabilitate pentru a reduce baza impozabilă. Ancheta arată că valoarea totală a tranzacțiilor suspecte depășește 30 de milioane de lei, bani proveniți din contracte și achiziții realizate de beneficiari.
Distribuția acestor sume este relevantă pentru înțelegerea mecanismului:
- o mică parte ajungea la producătorii reali
- cea mai mare parte era retrasă în numerar
- banii erau scoși din conturi prin ATM-uri
Această metodă de retragere rapidă a fondurilor este frecvent utilizată pentru a pierde urma banilor și a îngreuna investigațiile financiare. Un aspect deosebit de grav al cazului îl reprezintă supraevaluarea produselor medicale, într-un context sensibil pentru sistemul public.
Produsele vizate includ:
- dezinfectanți biocizi
- măști de protecție
- alte echipamente medicale
Prețurile au fost majorate artificial de peste 10 ori, ceea ce indică:
- o posibilă manipulare a achizițiilor publice
- prejudicii directe pentru beneficiari
- utilizarea fondurilor într-un mod ineficient
Pe lângă evaziune fiscală și fraudă cu TVA, ancheta vizează și infracțiuni de serviciu, în special în ceea ce privește:
- gestionarea patrimoniului firmelor
- aprobarea și derularea tranzacțiilor
- posibile complicități interne
Aceste suspiciuni extind aria investigației și pot implica atât persoane din mediul privat, cât și eventuali funcționari sau colaboratori.
Schema descoperită de ANAF include mai multe tehnici utilizate frecvent în fraudele fiscale:
- folosirea firmelor fără activitate reală
- schimbarea rapidă a acționariatului
- transferul către persoane paravan
- declararea insolvenței după acumularea datoriilor
Aceste metode sunt menite să îngreuneze identificarea responsabililor și recuperarea prejudiciului. Intervenția comună a instituțiilor implicate evidențiază importanța cooperării interinstituționale în combaterea evaziunii fiscale.
În acest caz, colaborarea a implicat:
- ANAF – prin DGAF
- Poliția Română
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași
Această abordare integrată permite:
- colectarea rapidă a probelor
- blocarea circuitelor financiare
- prevenirea extinderii rețelei
Fraudele de acest tip au consecințe semnificative asupra economiei:
- reduc veniturile bugetare
- afectează concurența loială
- distorsionează piața
- cresc presiunea fiscală asupra contribuabililor corecți
Prejudiciul estimat de peste 30 de milioane de lei reprezintă doar o parte din impactul real, având în vedere efectele indirecte asupra mediului economic. Cazul investigat de ANAF evidențiază complexitatea și amploarea fenomenului de evaziune fiscală în România. Schema descoperită arată modul în care rețele bine organizate pot exploata lacunele sistemului fiscal pentru a obține profituri ilegale.
