Fostul deputat PSD și om de afaceri controversat, Sebastian Ghiță, a obținut o nouă victorie în fața justiției române. Pe 27 septembrie 2025, Curtea de Apel Ploiești a decis definitiv restituirea la DNA a dosarului ”Taxă pentru contracte IT”, în care Ghiță era acuzat că ar fi primit aproape 6 milioane de euro sub formă de comisioane mascate în contracte fictive.
Dosarul, deschis în 2017 și trimis în judecată abia în octombrie 2022, viza acuzații de trafic de influență, instigare la fals și complicități la fapte de corupție. Cu toate acestea, instanța a concluzionat că rechizitoriul DNA a fost întocmit neregulamentar, probele fiind șubrede sau obținute ilegal.
Judecătorii de Cameră Preliminară de la Tribunalul Prahova au stabilit încă din 2023 că rechizitoriul DNA era plin de lacune. Curtea de Apel Ploiești a confirmat definitiv concluziile:
-
Insuficiența descrierii faptelor – procurorii nu au indicat clar datele, locurile și numărul actelor materiale care ar constitui infracțiunile.
-
Excluderea probelor – o serie de documente bancare, rapoarte financiar-fiscale și declarații de martori protejați au fost eliminate din dosar, pe baza unor decizii ale Curții Constituționale privind nulitatea obținerii probelor.
-
Rechizitoriu incomplet – instanța a considerat că DNA nu a corectat neregulile semnalate, deși a avut termen să remedieze deficiențele.
Astfel, cazul s-a întors la DNA – Secția de Combatere a Corupției, pentru a fi refăcut de la zero, o procedură care ar putea trena ani întregi.
Potrivit DNA, între 2007 și 2014, Sebastian Ghiță ar fi intermediat numeroase contracte IT cu instituții publice strategice, în schimbul unor comisioane consistente.
Exemple de contracte invocate în rechizitoriu:
-
Transelectrica: între 2007-2008, Ghiță ar fi primit aproape 900.000 de euro pentru a facilita atribuirea a 7 contracte de securitate IT, în valoare de 14 milioane de euro.
-
CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate): în perioada 2013-2014, ar fi primit 1,3 milioane de euro pentru implementarea „Dosarului Electronic de Sănătate”.
-
Siveco România: aproape 5 milioane de euro pentru contracte cu CNAS, Agenția de Cadastru și consilii județene.
-
Ministerul Mediului: Ghiță ar fi intermediat un contract de 35 de milioane de euro, pentru care ar fi primit aproape 5 milioane de euro comisioane mascate.
Mecanismul era simplu: firmele controlate de Ghiță, precum Asesoft și Teamnet, încheiau contracte fictive de servicii IT cu companiile beneficiare. În realitate, serviciile nu erau prestate, iar banii reprezentau mita pentru accesul la contractele de stat.
Problema majoră pentru procurori a fost modul de administrare a probelor. Instanțele au considerat că:
-
Interceptările și extrasele bancare au fost obținute ilegal.
-
Rapoartele de expertiză fiscală nu respectau normele procedurale.
-
Declarațiile martorilor protejați nu puteau fi folosite, fiind considerate viciate.
În lipsa acestor elemente, acuzațiile au rămas fără fundament solid. În plus, deciziile succesive ale Curții Constituționale din ultimii ani au contribuit la fragilizarea cazului.
Pentru Sebastian Ghiță, decizia reprezintă o nouă lovitură în lupta sa cu DNA. Deja fugar de aproape 9 ani, stabilit în Serbia, fostul deputat a reușit să evite toate tentativele de extrădare.
În prezent, el mai este judecat doar într-un singur dosar aflat la Tribunalul Prahova, privind mita oferită fostului primar din Ploiești, Iulian Bădescu. Alte cauze – precum dosarul „Hidro Prahova” sau „Ponta-Blair” – au fost clasate sau restituite.
În septembrie 2023, Curtea de Apel București a anulat și dosarul companiilor Asesoft și Teamnet, cu un prejudiciu de 100 de milioane de lei.
Decizia CA Ploiești alimentează percepția că Sebastian Ghiță beneficiază de o protecție sistemică. Criticii susțin că restituirile succesive și clasările dosarelor duc la o eroziune a încrederii în DNA și în justiția românească.
Asociațiile civice au reacționat prompt, cerând explicații:
-
De ce au fost construite rechizitorii atât de vulnerabile?
-
De ce nu s-au respectat rigorile probatorii?
-
Cine răspunde pentru faptul că dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro se prăbușesc în instanță?
În același timp, decizia instanței este privită ca o confirmare a problemelor structurale din lupta anticorupție, unde dosarele mari se destramă în fața barierelor procedurale.
După fuga sa în Serbia, Ghiță a devenit o figură centrală în atacurile împotriva DNA, SRI și a fostei șefe anticorupție Laura Codruța Kovesi. Prin televiziunea RTV, el a difuzat înregistrări și dezvăluiri incendiare, inclusiv imagini cu generalul Florian Coldea și aluzii la legăturile cu CIA.
Ghiță s-a prezentat constant drept victimă a unui sistem paralel, în timp ce justiția românească s-a împotmolit în proceduri și probe viciate.
Restituirea definitivă a dosarului ”Taxă pentru contracte IT” la DNA reprezintă o nouă victorie pentru Sebastian Ghiță și un eșec răsunător pentru procurorii anticorupție.
Cu fiecare dosar anulat sau clasat, Ghiță se apropie tot mai mult de o imunitate de facto, în timp ce prejudiciile uriașe reclamate de stat – aproape 30 de milioane de lei doar în acest caz – rămân nerecuperate.
Cazul ridică întrebări majore despre eficiența DNA, rolul Curții Constituționale și vulnerabilitatea dosarelor mari de corupție. Iar pentru opinia publică, mesajul este unul singur: unul dintre cei mai controversați fugari ai României scapă, din nou, nepedepsit.
