Peste 200 de parlamentari români încasează lunar câte 35.000 de lei cash. Acte justificative doar pentru jumătate din sumă

Peste 200 de parlamentari români – aproape jumătate din totalul aleșilor – încasează lunar, în numerar, suma forfetară de aproximativ 35.000 de lei, bani destinați birourilor parlamentare. Deși vorbim de fonduri publice, legea îi obligă să prezinte documente justificative pentru doar jumătate din sumă. Restul poate fi cheltuit după bunul plac, fără transparență.

Un sistem care încurajează lipsa de control și care a transformat „sacul de bani” primit lunar de aleși într-un subiect sensibil, dar rar dezbătut.

Suma forfetară reprezintă o alocație lunară destinată acoperirii costurilor pentru:

• chiria birourilor parlamentare,

• salariile angajaților cabinetului,

• cheltuieli de protocol, transport și logistică.

Fiecare deputat sau senator primește în jur de 35.000 lei pe lună. Conform legislației, doar jumătate din bani trebuie justificați cu documente. Restul rămâne la latitudinea parlamentarului, fără o obligație clară de raportare.

Astfel, dacă un ales primește 35.000 de lei, aproximativ 17.500 lei sunt „la liber”.

Dintre cei 330 de deputați, 135 preferă numerarul pentru suma forfetară:

• PSD – 54 din cei 93 de deputați;

• AUR – 22 din 62;

• PNL – 20 din 51;

• SOS – 10 din 15;

• USR – 7 din 40;

• UDMR – 7 din 22;

• Minorități – 8 din 17;

• Neafiliați – 4 din 16;

• POT – 3 din 14.

PSD domină topul, cu peste jumătate dintre deputații săi încasând cash.

Situația este și mai vizibilă la Senat. Din cei 134 de senatori, 69 au ales să primească banii în numerar – exact cât ar fi necesar pentru o majoritate simplă într-un vot legislativ.

Distribuția pe partide:

• PSD – 29 din 38 (trei sferturi dintre senatori),

• AUR – 14 din 28,

• PNL – 8 din 22,

• SOS (PACE) – 8 din 11,

• UDMR – 4 din 10,

• USR – 3 din 19,

• Neafiliați – 3 din 6.

Astfel, aproape toți senatorii PSD preferă banii în mână.

Deși sumele forfetare domină discuția, și salariile lunare (indemnizațiile) sunt ridicate uneori cash.

• Camera Deputaților: 37 de deputați au optat pentru numerar, majoritatea de la AUR (10), urmați de SOS (8), PNL (7), POT (5), PSD și Minorități (câte 3), USR (1).

• Senat: 15 senatori iau salariul în numerar – AUR (6), SOS (3), PSD (3), PNL (2), neafiliați (1).

Un caz notoriu a fost cel al lui George Simion, lider AUR, care obișnuia să se filmeze ridicându-și salariul direct de la casierie, ca gest simbolic împotriva „sistemului bancar”.

Motivele invocate oficial variază:

1. Flexibilitate – mulți susțin că furnizorii locali preferă plățile cash.

2. Control personal – evitarea transferurilor și a conturilor bancare.

3. Obișnuință – mai ales la parlamentarii din mediul rural.

Însă lipsa unei obligații de raportare integrală ridică suspiciuni legate de utilizarea sumelor.

Riscurile sistemului actual

1. Lipsă de transparență – jumătate din bani pot fi folosiți fără explicații.

2. Spațiu pentru abuz – suspiciuni de deturnare în scop personal sau politic.

3. Contradicție cu politicile fiscale – statul încurajează plățile electronice, dar parlamentarii merg pe numerar.

4. Imagine publică erodată – cetățenii, plătitori de taxe, văd în acest mecanism un privilegiu opac.

În alte parlamente din Uniunea Europeană, sistemele de finanțare a birourilor parlamentare includ:

• raportare completă și audit public (Germania, Franța);

• plafonare strictă a cheltuielilor de protocol (Spania);

• publicarea online a defalcărilor (Suedia, Danemarca).

Comparativ, România rămâne printre cele mai permisive țări în privința utilizării banilor publici de către parlamentari.

Posibile soluții

1. Obligația justificării integrale a sumei forfetare.

2. Plata exclusivă prin bancă, eliminând opțiunea cash.

3. Publicarea lunară online a cheltuielilor, pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului.

4. Audit extern independent pentru verificarea corectitudinii cheltuielilor.

Faptul că peste 200 de parlamentari români preferă să încaseze cash 35.000 lei lunar, iar jumătate din sumă nu necesită justificare, arată un deficit major de transparență.

În timp ce contribuabilii sunt obligați să declare fiecare venit și să justifice fiecare cheltuială, aleșii națiunii beneficiază de un mecanism care scapă de sub control public.

În lipsa unor schimbări legislative, această practică riscă să alimenteze suspiciuni de corupție și să accentueze ruptura dintre clasa politică și cetățeni.

Sursă: Libertatea

Foto: Inquam Photos / George Călin