Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) participă astăzi, 12 iunie, la recursul în casație depus de procurorii DNA împotriva deciziei prin care fostul deputat liberal Marin Anton a scăpat de pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro în legătură cu lucrările de modernizare a Aeroportului Henri Coandă, scrie Libertatea.
Marin Anton se numără printre numeroșii inculpați care au beneficiat de prescripție între 2022 și 2023, totalitatea soluțiilor de încetare a proceselor penale ajungând la 8.191. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat pe 24 iulie 2023 că toate aceste hotărâri sunt „contrare dreptului european”, însă instanțele din România au continuat să aplice deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale ÎCCJ.
În procesul lui Marin Anton, Curtea de Apel București (CAB) a constatat pe 12 februarie 2024 intervenția prescripției. Inițial, pe 15 septembrie 2021, la Tribunalul București, Marin Anton fusese condamnat pe fond la 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Acum, procurorii DNA încearcă, printr-o cale extraordinară de atac, să desființeze decizia CAB.
Pe 29 mai 2024, procurorii DNA au obținut o victorie parțială după ce Înalta Curte a admis, în principiu, recursul în casație. Admiterea în principiu nu garantează că dosarul va fi rejudecat, ci doar că demersul procurorilor este legal.
Curtea de Apel București a reținut că mita a ajuns la Marin Anton, nu la PNL, așa cum susțineau avocații. „Atât inculpatul, cât și inculpatul Ionescu Adrian Mihai au susținut că suma de bani primită de la Astaldi a fost predată la casieria PNL pentru finanțarea campaniei electorale din 2009. Apărările inculpatului sunt infirmate de materialul probator administrat, care dovedește săvârșirea de către acesta a infracțiunii de luare de mită”, se arată în motivarea deciziei din 12 februarie 2024.
Judecătorii au concluzionat că suma de 22.760.654 lei a fost utilizată în interesul societății VVTC Euroconstruct SRL, controlată de Anton.
În ianuarie 2019, Marin Anton a fost demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu după ce a afirmat că familia lui va vota cu PSD dacă partidul va da ordonanța privind amnistia. La Tribunalul București, pe 15 septembrie 2021, Marin Anton a primit o condamnare de 5 ani de închisoare pentru luare de mită în 2009, în timpul funcției sale de secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din CNADNR, a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare după ce a recunoscut faptele.
Un caz similar a avut loc în dosarul traficului de influență în favoarea companiei Astaldi România, unde Înalta Curte a desființat hotărârea prin care se constata intervenția prescripției și a trimis cauza spre rejudecare. În dosar sunt vizați afaceristul Dragoș Dobrescu, directorul Astaldi România Luca Pier Canino și avocatul Doru Boștină.
Magistrații Cristina Rotaru și Iulian Dragomir de la ÎCCJ au scris în motivarea deciziei că hotărârile CJUE sunt obligatorii și se aplică inclusiv dosarelor de corupție, iar acestea nu pot fi ignorate de judecătorii români. Ei au subliniat că prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, statele membre au transferat drepturile și obligațiile de la sistemul lor juridic intern către cel al Uniunii, având caracter obligatoriu pentru cetățeni și state.
Astăzi, instanța va decide dacă recursul în casație va fi admis și dacă dosarul lui Marin Anton va fi trimis spre rejudecare, aducând astfel o posibilă reparație în acest caz de corupție.
