Deputatul PNL Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, propune o extindere semnificativă a sistemului de garanție-returnare (SGR), într-un efort de a reduce poluarea, de a încuraja reciclarea și de a eficientiza colectarea ambalajelor în România.
Noua inițiativă legislativă prevede introducerea mai multor tipuri de ambalaje în sistemul actual, inclusiv cele pentru borș, oțet, apă distilată, produse pe bază de cafea și, începând cu 2027, borcane din sticlă reutilizabile.
„Ducem SGR-ul și în cămară”, a declarat Mircea Fechet, într-o conferință susținută la Parlament, subliniind că propunerea vizează ambalajele uzuale din gospodării – de la sticlele de borș și oțet, la borcanele de zacuscă, gem, murături sau compot.
Proiectul vine ca o continuare firească a implementării SGR început în noiembrie 2023 și extins treptat la majoritatea ambalajelor de băuturi din PET, sticlă sau aluminiu. Astăzi, propunerea urmărește să includă și ambalaje pentru produse mai puțin „vizibile” în peisajul reciclării, dar care generează un volum mare de deșeuri în gospodării.
Una dintre cele mai importante componente ale proiectului o reprezintă borcanele reutilizabile. Fechet precizează că acestea vor putea fi returnate în același mod ca ambalajele actuale, la punctele de colectare sau RVM-uri (Reverse Vending Machines).
„Fie că discutăm despre borcane cu capac metalic sau de plastic, pentru compot, zacuscă sau murături, începând cu 1 ianuarie 2027 sperăm să avem aceste ambalaje în sistemul SGR. Este o măsură necesară, mai ales că borcanele pot fi folosite de zeci de ori dacă sunt curățate corespunzător”, a explicat fostul ministru.
Extinderea SGR propusă de Fechet aduce în discuție și ambalajele reutilizabile. Până în prezent, sistemul de garanție-returnare s-a aplicat doar ambalajelor de unică folosință, însă proiectul vizează introducerea infrastructurii necesare pentru colectarea și reintroducerea în circuit a sticlelor și recipientelor ce pot fi spălate și refolosite de până la 50-60 de ori.
„Pentru prima dată, ne propunem să gestionăm eficient ambalajele reutilizabile. Este vorba despre sticle pentru apă plată, minerală, sucuri sau bere. Dacă în alte țări acest model este deja aplicat cu succes, România face acum pași concreți pentru a-l implementa”, a declarat Fechet.
Potrivit lui Mircea Fechet, cifrele vorbesc de la sine. În luna septembrie 2025, sistemul SGR a înregistrat o rată de colectare de peste 90% — o performanță impresionantă, comparabilă cu țările nordice și de departe superioară față de sistemul clasic de reciclare, care abia atinge 13-15% eficiență.
Această performanță justifică, în opinia inițiatorului, extinderea sistemului și la alte ambalaje.
„Sistemul este matur. Funcționează. Acum este momentul să mergem mai departe. Avem infrastructura, avem suportul logistic și avem interesul publicului de partea noastră”, a susținut parlamentarul liberal.
Întrebat despre valoarea garanției pentru noile ambalaje, Fechet a precizat că se va menține nivelul actual de 50 de bani. Această sumă va fi returnată consumatorului la predarea ambalajului într-un punct de colectare, exact ca în cazul sticlelor de băuturi.
Deși s-au vehiculat posibile creșteri ale valorii garanției, pentru moment nu există planuri oficiale de modificare.
Un subiect sensibil a fost cel al capsulelor de cafea. Fechet a subliniat că aceste tipuri de ambalaje nu vor fi incluse în SGR din cauza dimensiunilor lor, care nu sunt compatibile cu aparatele RVM existente.
„Capsulele reutilizabile sau alte ambalaje similare sunt într-adevăr o provocare. Sistemul actual nu poate procesa astfel de formate. Totuși, trebuie să găsim soluții, pentru că aceste deșeuri au un impact serios asupra mediului”, a spus Fechet.
Beneficiile extinderii SGR:
- Reducerea semnificativă a deșeurilor menajere;
- Încurajarea obiceiurilor responsabile de consum;
- Economii pentru consumatori prin returnarea garanțiilor;
- Creșterea calității reciclării prin sortarea la sursă;
- Alinierea României la standardele europene privind economia circulară.
Inițiativa legislativă propusă de Mircea Fechet reflectă o tendință tot mai accentuată la nivel european: responsabilizarea producătorilor și consumatorilor, digitalizarea sistemelor de colectare și sprijinirea infrastructurii pentru economie circulară.
Cu această propunere, România se alătură unor țări ca Germania, Danemarca sau Olanda, care folosesc deja cu succes sisteme avansate de returnare și reciclare, inclusiv pentru ambalaje reutilizabile.
Proiectul de lege urmează să intre în dezbatere parlamentară. Dacă va fi aprobat în forma actuală, extinderea sistemului SGR va începe treptat, iar până în 2027 borcanele ar trebui să fie complet integrate în sistem.
În paralel, Ministerul Mediului și Administrațiile Locale vor fi obligate să actualizeze logistica și normele de colectare, iar comercianții să-și adapteze infrastructura pentru a face față volumului crescut de ambalaje.
Incluzând ambalajele de borș, oțet, cafea și borcanele în acest mecanism, România ar putea deveni un model regional de sustenabilitate.
Mai rămâne un singur pas: voința politică și cooperarea între instituții, retaileri și consumatori. Dacă acestea se aliniază, România chiar are șansa să devină „mai curată decât este astăzi”, așa cum a declarat fostul ministru.
Foto: G4Media
