Generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, a fost audiat marți de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) într-un dosar care vizează presupuse nereguli privind procedurile de admitere și angajare în sistemul militar. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, ancheta ar avea legătură cu suplimentarea unor locuri fără taxă pentru studii universitare militare și cu facilitarea accesului unei persoane la o carieră în cadrul Armatei Române. Evenimentul a generat un val de reacții în mediul public și instituțional, având în vedere poziția extrem de importantă ocupată de generalul Gheorghiță în arhitectura de securitate și apărare a României.
Potrivit informațiilor publicate de presa centrală, procurorii militari din cadrul DNA verifică modul în care au fost gestionate anumite proceduri administrative referitoare la admiterea și pregătirea unor viitori ofițeri. Surse apropiate anchetei susțin că investigația vizează presupusa suplimentare a unor locuri fără taxă în cadrul unei instituții de învățământ militar superior. Aceste locuri ar fi permis accesul direct la o carieră militară după absolvire. Conform acelorași surse, procurorii verifică dacă au existat decizii administrative care ar fi favorizat anumite persoane și dacă acestea au fost adoptate cu respectarea legislației în vigoare. Ancheta se află într-o fază de verificare și administrare a probelor, iar până la acest moment nu au fost formulate acuzații oficiale împotriva șefului Statului Major al Apărării.
La sosirea la sediul DNA, generalul Vlad Gheorghiță a declarat jurnaliștilor că nu cunoaște obiectul exact al dosarului și motivele pentru care a fost citat. Acesta a fost însoțit de avocat și a ales să se prezinte în ținută civilă. Prezența celui mai înalt militar activ al României la sediul DNA reprezintă un moment rar în istoria recentă a instituțiilor de apărare și generează inevitabil un interes public major. De altfel, cazul este urmărit atent atât de mediul politic, cât și de partenerii internaționali ai României, în contextul în care Armata Română joacă un rol strategic important în cadrul NATO și pe flancul estic al Alianței.
Reacția Statului Major al Apărării
În urma apariției informațiilor privind audierea generalului Gheorghiță, Statul Major al Apărării a transmis un comunicat oficial prin care anunță că nu va comenta desfășurarea anchetei. Instituția a precizat că respectă activitatea organelor judiciare și că va coopera pe deplin cu autoritățile competente. Mesajul oficial subliniază faptul că procedurile aflate în desfășurare nu trebuie influențate prin declarații publice și că orice informații suplimentare vor fi comunicate în limitele permise de lege. Această poziție este în concordanță cu practica instituțională adoptată în situații similare, atunci când anchetele judiciare vizează personal aflat în funcții de conducere.
Generalul Vlad Gheorghiță ocupă funcția de șef al Statului Major al Apărării din noiembrie 2023. Numirea sa a venit într-o perioadă marcată de provocări majore în domeniul securității regionale, generate de războiul din Ucraina și de consolidarea prezenței NATO în Europa de Est. Cu o carieră militară de peste trei decenii, Gheorghiță este considerat unul dintre cei mai experimentați ofițeri ai Armatei Române. A absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de Tancuri în anul 1991 și a ocupat succesiv numeroase funcții de comandă și stat major.
De-a lungul carierei, a condus:
- Divizia 2 Infanterie „Getica”;
- Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu;
- Brigada 1 Mecanizată „Argedava”;
- diverse structuri operative și de planificare strategică.
Totodată, generalul a participat la misiuni internaționale, inclusiv în teatrul de operații din Irak. Pregătirea sa academică include studii de securitate, relații internaționale și strategie militară realizate atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii.
Chiar dacă ancheta se află într-o etapă preliminară, simpla asociere a șefului Armatei cu o investigație DNA are un impact semnificativ asupra imaginii instituției. Armata Română se numără în mod constant printre instituțiile care beneficiază de cel mai ridicat nivel de încredere publică. Conform sondajelor realizate în ultimii ani, încrederea cetățenilor în instituția militară depășește frecvent 60-70%, fiind una dintre cele mai apreciate structuri ale statului român. În acest context, orice suspiciune privind eventuale favorizări sau încălcări ale procedurilor poate afecta percepția publică asupra meritocrației și profesionalismului din sistem. Experții în domeniul guvernanței publice subliniază că transparența și respectarea regulilor de acces în funcțiile publice reprezintă elemente esențiale pentru menținerea credibilității instituțiilor statului.
Procedurile de admitere și recrutare în cadrul instituțiilor militare sunt reglementate strict de legislația națională și de regulamentele Ministerului Apărării Naționale. Acestea urmăresc asigurarea unui proces bazat pe competență, performanță și egalitate de șanse. Accesul la studiile universitare militare reprezintă una dintre principalele căi de formare a viitorilor ofițeri ai Armatei Române. În mod tradițional, locurile finanțate de stat sunt însoțite de obligația absolvenților de a activa ulterior în sistemul militar pentru o perioadă determinată. Din acest motiv, orice suspiciune privind acordarea preferențială a unor astfel de locuri este privită cu maximă atenție atât de autorități, cât și de opinia publică.
Ce urmează în ancheta DNA
Potrivit informațiilor disponibile, dosarul ar fi fost deschis încă din toamna anului 2025 și s-ar afla într-o etapă de extindere a cercetărilor. Procurorii analizează documente, declarații și rezultate ale unor percheziții informatice efectuate în cadrul investigației. În perioada următoare este posibil ca DNA să audieze și alte persoane care au avut atribuții în procedurile vizate de anchetă. Până la finalizarea cercetărilor, se aplică principiul prezumției de nevinovăție, iar orice concluzie privind eventuale responsabilități trebuie să aparțină exclusiv organelor judiciare și instanțelor de judecată.
Cazul apare într-un moment în care România investește masiv în modernizarea Armatei și în consolidarea capacităților de apărare. Bugetul apărării a crescut semnificativ în ultimii ani, iar autoritățile au accelerat programele de înzestrare militară și recrutare de personal. În acest context, integritatea proceselor administrative și de resurse umane devine un element strategic pentru funcționarea eficientă a sistemului de apărare. Ancheta DNA ar putea determina o reevaluare a unor proceduri interne și, eventual, adoptarea unor măsuri suplimentare de control și verificare.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
