Procesul în care Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a fost trimis în judecată într-un dosar cu prejudiciu estimat de procurori la peste 100 de milioane de euro va fi reluat de la zero, după patru ani de cercetare judecătorească. Schimbarea completului de judecată de la Curtea de Apel București obligă noul judecător să readministreze probele, să audieze din nou inculpații și martorii și poate împinge dosarul într-o zonă critică, în condițiile în care faptele riscă să se prescrie în 2028.
Dosarul în care Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 al Capitalei, este judecat pentru acuzații legate de contracte de salubrizare cu un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro intră într-o nouă etapă complicată. După patru ani de judecată, procesul va fi reluat de la zero, ca urmare a schimbării completului de judecată de la Curtea de Apel București.
Decizia are consecințe majore asupra duratei procesului și ridică semne de întrebare privind riscul de prescripție. Potrivit regulilor stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale, atunci când completul de judecată se schimbă, noul judecător trebuie să administreze din nou probele esențiale. În practică, acest lucru înseamnă reaudierea inculpaților, reaudierea martorilor și reluarea cercetării judecătorești, chiar dacă dosarul ajunsese aproape de final.
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât procesul se afla într-un stadiu avansat. După zeci de termene, mai rămânea de audiat un inculpat și era așteptată o expertiză contabilă. În acest context, schimbarea completului produce o întârziere semnificativă într-un dosar cu miză financiară uriașă și cu impact direct asupra administrației locale din București.
Acuzațiile din dosar: prejudiciu de 578 de milioane de lei
Robert Negoiță a fost trimis în judecată alături de alți funcționari și de un auditor al Curții de Conturi într-un dosar care vizează contractele de salubrizare încheiate cu firma Rosal SA, societate care a aparținut fostului om de afaceri Silviu Prigoană. Potrivit acuzațiilor formulate de procurori, Primăria Sectorului 3 ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 578 de milioane de lei, sumă echivalentă cu peste 100 de milioane de euro. Ancheta vizează încheierea și prelungirea ilegală, de 54 de ori, a unor contracte de salubrizare.
Presupusele nereguli ar fi fost descoperite inițial de Curtea de Conturi. După control, Primăria Sectorului 3 ar fi susținut că a remediat problemele constatate, iar auditorul Mirela Chetreanu de la Curtea de Conturi ar fi confirmat acest lucru. Procurorii susțin însă că această confirmare ar fi fost falsă, iar datoria Rosal către primărie ar fi fost ștearsă fictiv prin documente adoptate retroactiv.
Din acest motiv, Mirela Chetreanu figurează printre inculpați. Calitatea acesteia de auditor al Curții de Conturi a atras competența de judecată a Curții de Apel București, nu a Tribunalului, cum s-ar fi întâmplat în mod obișnuit în lipsa acestei funcții. Este important de precizat că toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Totuși, amploarea prejudiciului invocat de DNA și pozițiile publice ocupate de persoanele implicate transformă dosarul într-unul de interes major.
Patru ani de judecată, 46 de termene și un dosar aproape de final
Procesul a început pe 10 august 2022, după o anchetă DNA care ar fi durat aproximativ șase luni. De atunci, dosarul a fost judecat într-un ritm relativ constant, cu termene lunare sau chiar mai apropiate. La termenul din 16 iunie 2026, procesul ajunsese la al 46-lea termen. Judecătoarea Ana Dobre, care făcea parte din completul de judecată, a anunțat în ședință că acela era ultimul termen la care mai judeca dosarul, ca urmare a unor „măsuri administrative”.
Momentul a fost decisiv. Inculpatul Octavian Ghețu, fost director executiv la Direcția Economică a Primăriei Sectorului 3, urma să fie audiat la acel termen. În condițiile în care judecătoarea a anunțat că nu va mai face parte din complet, acesta a refuzat să mai dea declarație, pe motiv că, cel mai probabil, va fi reaudiat de noul complet.
Aceasta este una dintre consecințele directe ale schimbării judecătorului. Nu doar un inculpat trebuie reaudiat, ci întreaga cercetare judecătorească trebuie refăcută. În dosar sunt nouă inculpați și 47 de martori, ceea ce înseamnă că noul complet va trebui să reia un volum substanțial de activitate judiciară.
De ce se reia procesul de la zero
Reluarea procesului nu este o opțiune administrativă, ci rezultă din obligațiile legale privind nemijlocirea administrării probelor. În materie penală, judecătorul care pronunță soluția trebuie să fi participat la administrarea probelor relevante. Dacă judecătorul este schimbat, noul complet trebuie să audieze din nou inculpații și martorii, pentru a-și forma propria convingere pe baza probelor administrate direct.
Această regulă protejează dreptul la un proces echitabil. Problema apare atunci când schimbarea completului intervine foarte târziu, după ani de judecată, într-un dosar complex și apropiat de final. Într-o astfel de situație, reluarea probatoriului poate transforma garanția procesuală într-o sursă de întârziere majoră. În cazul dosarului Negoiță, efectul este evident: patru ani de cercetare judecătorească sunt practic anulați, iar dosarul revine într-un punct apropiat de începutul judecății pe fond.
Schimbarea completului și problema delegărilor
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, judecătoarea Ana Dobre fusese delegată la Curtea de Apel București începând cu 15 februarie 2022. Anterior, aceasta activase la Judecătoria Oltenița, dar avea grad profesional de Curte de Apel, ceea ce a permis delegarea la instanța bucureșteană. Schimbarea completului ar fi intervenit după ce președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, nu i-ar mai fi prelungit delegarea judecătoarei Ana Dobre. Aceasta s-ar fi mutat ulterior la Tribunalul Giurgiu, unde își transferase între timp postul stabil.
Regimul delegărilor în sistemul judiciar a fost intens criticat în ultimii ani. Criticii susțin că delegările pot crea dependență față de conducerea instanțelor, întrucât continuarea activității unui judecător într-o anumită instanță depinde de prelungirea periodică a delegării. În asemenea condiții, apar întrebări privind independența judecătorilor și posibilitatea ca mecanismul delegărilor să fie folosit pentru influențarea componenței completurilor. Conducerea Curții de Apel București și Consiliul Superior al Magistraturii au respins, în alte contexte, acuzațiile privind existența unor practici generalizate de folosire abuzivă a delegărilor. Totuși, situațiile punctuale care afectează dosare cu miză mare continuă să ridice întrebări publice.
Risc major de prescripție
Cea mai importantă consecință a reluării procesului este riscul de prescripție. Faptele imputate lui Robert Negoiță și celorlalți inculpați ar fi avut loc în perioada 2013–2018. Pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, termenul general de prescripție este de 10 ani. În mod obișnuit, termenul de prescripție poate fi întrerupt prin anumite acte de procedură comunicate persoanei vizate, caz în care începe să curgă un nou termen. Însă regimul prescripției în România a fost profund afectat de deciziile Curții Constituționale din 2018 și 2022, precum și de interpretările ulterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a stabilit că, în perioada 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022, nu a existat o prevedere legală validă care să permită întreruperea cursului prescripției. Guvernul a intervenit ulterior prin ordonanță de urgență pentru corectarea Codului penal.
În dosarul Negoiță, situația este complicată. Robert Negoiță ar fi fost declarat suspect în februarie 2022, într-o perioadă în care, potrivit deciziilor CCR, actele de procedură nu întrerupeau prescripția. Trimiterea în judecată a avut loc în august 2022, după intervenția Guvernului. Totuși, interpretarea dată ulterior de Înalta Curte ar limita aplicarea noilor reguli doar la fapte comise după 9 iunie 2022, nu la acte de procedură întocmite după această dată pentru fapte anterioare. Aplicată la acest dosar, această interpretare ar putea însemna că, din 2018 până în prezent, cursul prescripției nu a fost întrerupt. Dacă această logică va fi menținută, faptele s-ar putea prescrie în 2028.
Mai poate fi judecat dosarul până în 2028?
Aceasta este întrebarea-cheie. Dacă dosarul trebuie reluat de la zero în 2026, noul complet va trebui să audieze nouă inculpați, 47 de martori și să administreze din nou probele relevante. La acestea se adaugă expertize, eventuale cereri de probe noi, contestații procedurale și timpul necesar pentru redactarea unei hotărâri.
Chiar dacă noul complet ar fixa termene dese, este greu de estimat dacă fondul cauzei ar putea fi finalizat suficient de rapid. În plus, după soluția de la Curtea de Apel, dosarul ar putea ajunge în apel, ceea ce presupune o nouă etapă judiciară. În aceste condiții, reluarea procesului de la zero creează un risc real ca dosarul să nu ajungă la o soluție definitivă înainte de intervenirea prescripției. Dacă acest lucru se va întâmpla, procesul penal ar putea înceta fără o clarificare pe fond a acuzațiilor.
O asemenea finalitate ar avea un impact major asupra percepției publice. Într-un dosar cu prejudiciu estimat la sute de milioane de lei, încetarea procesului prin prescripție ar alimenta din nou sentimentul că marile cauze de corupție sau abuz în serviciu nu ajung la o soluție definitivă din cauza întârzierilor procedurale.
De ce contează acest dosar pentru administrația publică
Dincolo de numele lui Robert Negoiță, dosarul ridică probleme importante privind gestionarea contractelor publice, controlul financiar și responsabilitatea administrației locale. Contractele de salubrizare sunt servicii esențiale pentru orice comunitate urbană. Ele implică sume mari, relații contractuale de durată și obligații clare ale administrației față de cetățeni.
Dacă acuzațiile DNA se confirmă, prejudiciul invocat ar arăta o vulnerabilitate gravă în modul în care Primăria Sectorului 3 a gestionat relația cu operatorul de salubrizare. Dacă acuzațiile nu se confirmă, inculpații au dreptul la o soluție de achitare sau la o clarificare completă a situației. În ambele variante, interesul public cere ca dosarul să fie judecat pe fond, nu să se închidă din cauza prescripției. O soluție definitivă, indiferent care ar fi aceasta, este esențială pentru încrederea cetățenilor în justiție și în administrația locală.
Curtea de Apel București, solicitată să explice schimbarea
În contextul apariției acestor informații, Curții de Apel București i-a fost adresată întrebarea privind motivul pentru care nu a fost prelungită delegarea judecătoarei Ana Dobre, având în vedere că aceasta judeca de patru ani dosarul în care este inculpat Robert Negoiță și în care prejudiciul estimat este de aproape 600 de milioane de lei. Întrebarea este legitimă, având în vedere efectul direct al neprelungirii delegării: reluarea cercetării judecătorești de la zero și creșterea riscului de prescripție. Până la publicarea informațiilor disponibile, nu fusese transmis un răspuns public.
Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, se află în aceeași perioadă în procedură pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest context adaugă un plus de atenție publică asupra deciziilor administrative luate la nivelul Curții de Apel București.
Robert Negoiță și Liana Arsenie FOTO: George Călin, Octav Ganea / Inquam Photos
