Procurorii DNA au lovit din nou în rețelele de evaziune fiscală care parazitează economia românească. De această dată, ancheta vizează o schemă complexă de tip „carusel”, prin care mai multe firme de pe piața auto ar fi fraudat 18 milioane de euro din TVA, în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2024.
Miza: mașini second-hand de lux, aduse din Uniunea Europeană, revândute în România printr-o rețea de societăți comerciale „bidon”, cu tranzacții fictive și declarații contabile falsificate.
Peste 23,5 milioane de euro au fost scoase în numerar de inculpați din firmele implicate, iar procurorii au pus sechestru pe imobile, bani și peste 50 de autoturisme de lux.
„E așa de flagrantă treaba…”, recunoștea chiar unul dintre inculpați, conform interceptărilor obținute de anchetatori.
Miercuri dimineață, procurorii au descins în 47 de locații din 9 județe: București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui. Au fost ridicate documente, calculatoare, telefoane și bani lichizi.
La finalul zilei de joi, cinci persoane au fost reținute și alte trei plasate sub control judiciar.
Potrivit DNA, schema funcționa printr-un lanț de firme „carusel”, care își transferau fictiv între ele bunuri și servicii, reducând artificial TVA-ul datorat statului.
Frauda era clădită pe o practică aparent banală: achiziția de mașini second-hand din UE.
-
Achiziții intracomunitare – Mașinile erau cumpărate din state membre UE, în regim de taxare inversă, adică fără plata TVA la furnizor.
-
Revânzare în România – La revânzare, societățile românești trebuiau să colecteze TVA.
-
Interpunerea firmelor-bidon – În loc să plătească TVA la stat, companiile introduceau în lanț firme fictive („bidon”) care emiteau facturi pentru tranzacții inexistente (piele, pantofi, servicii fictive).
-
Deducerea ilegală a TVA – Aceste firme deduceau TVA din operațiuni inventate, reducând până la zero obligațiile fiscale reale.
-
Retrageri masive de numerar – Sumele obținute erau scoase cash de la ATM-uri sau ghișee, apoi împărțite între membrii grupării.
DNA susține că doar firma Damarex SRL a făcut peste 4.500 de retrageri de numerar, însumând peste 6 milioane de euro. Alte trei firme – Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL – au scos în total 23,5 milioane de euro.
În centrul rețelei se afla Gabriel Hăulică, considerat „creierul” schemei. El era sprijinit de contabilii Florin Brînză și Doina Stamate, care modificau declarațiile fiscale pentru a masca fraudele.
Potrivit DNA, aceștia știau exact ce documente vor fi cerute de inspectorii ANAF și pregăteau în avans dosarele astfel încât controalele să nu descopere fraudele.
Interceptările arată că inclusiv inculpații recunoșteau între ei caracterul evident al schemei:
„Nu se pupă declarațiile 300 și 394. Facem o greșeală, e flagrantă treaba. Dacă le pune față-n față, se vede imediat.”
Intrarea în vigoare a sistemului e-Factura a creat dificultăți pentru gruparea de evazioniști.
„Nu mai merge de pe o lună pe alta… Facturile ies cum ies și nu le mai putem modifica.”
Pentru a evita suspiciunile, inculpații au început să declare obligații fiscale minime, dar care să nu atragă atenția ANAF.
Pentru serviciile lor, contabilii primeau bani în plus, pe lângă onorariile oficiale.
De exemplu, Florin Brînză ar fi primit 65.000 de lei doar pentru „rezolvarea problemelor” din declarațiile contabile aferente trimestrului II din 2024.
DNA împarte companiile implicate în două categorii:
-
Firme „beneficiar real” – companii care funcționau la vedere, vindeau efectiv mașini și intrau în contact cu clienții. Printre ele: Import Cars Leasing SRL, GBN Import Automobile SRL, Rombrac Automobile SRL, Premium Selection Automobile SRL.
-
Firme „bidon” – entități fără activitate economică reală, folosite exclusiv pentru emiterea de facturi fictive: Catoantud SRL, Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL, Damarex SRL.
Potrivit procurorilor, frauda era împărțită pe zone:
-
Arad-Cluj – coordonată de Dorel Butcovan.
-
Galați-Brașov-Iași-București – sub Andreas Brăcaci, Gigel Brăcaci și Gabriel Necoară.
-
Iași – condusă de Gabriel Buluc.
-
Vaslui și Iași – controlate direct de Gabriel Hăulică.
Toți operau sub brandul Leasing Automobile – Rombrac Automobile SRL, firmă înființată în 2015 de Gigel Brăcaci.
Ancheta DNA a dus la:
-
sechestru pe imobile de 31 milioane de lei,
-
confiscarea a peste 50 de mașini de lux (Porsche, Lexus, Lamborghini),
-
ridicarea unor sume totale de 440.000 de euro (euro, lei, dolari și lire sterline)
Cazul demonstrează vulnerabilitatea sistemului fiscal românesc și arată cum, în ciuda digitalizării declarate, fraude uriașe pot trece ani întregi neobservate.
Deși inculpații recunoșteau între ei că „treaba e flagrantă”, mecanismul a funcționat nestingherit aproape patru ani.
Acum, rămâne de văzut dacă dosarul DNA va duce la condamnări și recuperarea prejudiciului sau dacă, asemenea altor cazuri, schema va intra în uitare.
