Iașul se confruntă cu una dintre cele mai grave distorsiuni între salariile din administrația publică și veniturile reale ale cetățenilor. În timp ce salariul mediu în județ este de 5.189 de lei net, directorii companiilor municipale câștigă și de 6-7 ori mai mult, fără concurență reală și cu comenzi aproape exclusiv de la bugetul local.
În primele luni din 2025, directorii de la Servicii Publice Iași (SPI), Salubris, Citadin și Termoservice au primit câte 12 salarii nete bonus pentru performanțe aparent extraordinare. În realitate, aceste companii au un singur client: Primăria Iași. Iar criteriile de performanță sunt atât de permisive încât sunt imposibil de ratat.
Laurențiu Ivan, directorul SPI, a câștigat 405.000 de lei net în 2024, echivalentul a 80.000 de euro, adică 6.666 euro lunar. Ivan susține că a atins 130% din indicatorii de performanță. Acest lucru i-a adus bonusuri egale cu salariile lunare, fără să se ia în calcul complexitatea muncii sau impactul activității.
La Citadin, directorul Marius Ionescu a primit un venit total net de aproximativ 40.000 de euro pe an doar din salariu fix. Încă 40.000 de euro net i-au fost virați drept componentă variabilă pentru atingerea indicatorilor. În total: 80.000 de euro/an, pentru o activitate constând în reparații minore, deszăpeziri și marcaje rutiere, toate comandate și bugetate de Primărie.
Potrivit rapoartelor financiare, 94% din veniturile Citadin provin din comenzi publice directe. Practic, compania nu concurează cu nimeni pe piață.
Cătălin Neculau, directorul Salubris SA, gestionează un monopol pe salubritate. Tariful a crescut în mai 2025 la 26,67 lei/persoană, unul dintre cele mai mari din țară. În același timp, compania a raportat un profit de 20 milioane de lei și o cifră de afaceri de 164 de milioane.
Pentru managementul acestui colos fără concurență, Neculau a primit un salariu net anual de 408.000 lei (aproximativ 82.000 euro).
Cristian Stoica, directorul Companiei de Transport Public Iași, a fost cel mai moderat din rândul șefilor de instituții. A obținut 165.000 de lei net pe salariu de bază și alte 162.000 de lei din bonusuri. Cu toate acestea, Stoica a precizat că doar 6 luni din an a încasat integral componenta variabilă.
CTP este singura entitate care derulează investiții majore cu fonduri europene, de aproximativ 250 de milioane de euro în ultimul deceniu. Cu toate acestea, Stoica este singurul director care recunoaște că bonusurile sunt condiționate de evaluări riguroase.
Radu Botez, fostul director al Eco Piața, a refuzat să accepte majorarea salariului la maximul legal și nu a încasat bonusuri. El rămâne o excepție într-un sistem în care premiile generoase sunt regula, nu răsplata reală pentru performanță.
Alin Aivănoaei, directorul Termoservice, nu a răspuns întrebărilor legate de venituri, dar potrivit deciziilor AGA, a primit 12 bonusuri lunare. În total: 380.000 de lei pe 2024, aproximativ 31.666 de lei net/lună.
Criteriile de performanță includ scăderea duratei de răspuns la petiții, reducerea consumului energetic și onorarea comenzilor. Dar când bugetul vine integral de la Primărie, iar comenzile sunt formale, e imposibil să nu le atingi.
Surse din Primărie spun că indicatorii sunt concepuți special pentru a fi atinși: „Numai cine nu vrea nu-i îndeplinește.”
Deși companiile au profituri, investițiile sunt minore. De exemplu, Salubris a montat 1.000 de coșuri de gunoi în martie 2024. În rest, profitul merge spre bonusuri și salarii de lux.
Sistemul este regizat astfel încât să recompenseze loialitatea, nu competența. Primarul Mihai Chirica a creat o aristocrație administrativă în care câțiva directori gestionează bugete uriașe fără presiune de performanță.
Salariile de 7.000 de euro net pe lună îi plasează pe acești directori peste managerii de top din multinaționale. Dar în timp ce în privat acele sume sunt obținute prin muncă intensă și rezultate, la Primărie sunt acordate pentru loialitate și prezență zilnică la birou.
Modelul actual de management din companiile municipale din Iași nu este sustenabil. Fără presiunea concurenței, fără criterii reale de performanță și fără transparență în utilizarea banului public, directorii devin beneficiarii unui sistem care privilegiază funcția, nu rezultatul.
Cetățenii din Iași rămân cu străzi proaste, servicii scumpe și investiții minore, în timp ce bugetul public este cheltuit pe salarii și bonusuri exorbitante.
