Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a tras un semnal de alarmă privind situația financiară a României, avertizând că țara se va confrunta în curând cu o „curbă de sacrificiu”. Acest termen se referă la măsuri economice drastice, cum ar fi majorarea taxelor și reduceri de cheltuieli, necesare pentru a corecta deficitul bugetar ridicat.
Avertismentul lui Dăianu vine în urma unei analize a datelor Eurostat, care au arătat că România a înregistrat un deficit bugetar de 9,28% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel estimat inițial de Guvern, care anunțase un deficit de 8,65%. Această diferență semnificativă între prognozele guvernamentale și realitatea economică a fost un semnal de alarmă, care a atras atenția asupra unei economii mai fragile decât se anticipase.
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, iar o valoare prea mare poate pune presiune asupra stabilității economice, având un impact negativ asupra economiei pe termen lung.
În declarațiile sale, Daniel Dăianu a subliniat că România trebuie să ia măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar. Aceste măsuri ar putea include atât creșterea veniturilor, prin impozite suplimentare, cât și reduceri de cheltuieli, în special în sectorul public.
„Noi am repetat erorile din criza din 2009-2010, iar acum ne aflăm într-o situație similară. Este posibil ca în viitorul apropiat să intrăm într-o ‘curbă de sacrificiu’, care va presupune măsuri economice nepopulare, dar necesare pentru a reduce deficitul și pentru a stabiliza economia,” a explicat Dăianu.
În urma datelor economice alarmante, banca austriacă Erste a tras un semnal de alarmă, subliniind că politica fiscală a României este „paralizată” și pune în pericol ratingul de „investment grade” al țării. Banca a cerut implementarea unui al doilea pachet fiscal, care să includă măsuri clare și imediate pentru reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice.
Guvernul României a luat deja măsuri pentru a răspunde crizei economice, printre care înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public, eliminarea unor facilități fiscale și restricții pentru microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și introducerea taxei pe stâlp. Cu toate acestea, economiștii și analiștii consideră că aceste măsuri sunt insuficiente pentru a stabiliza economia pe termen lung.
Printre măsurile fiscale care ar putea fi implementate pentru a corecta deficitul se numără creșterea TVA-ului de la 19% la 21% și majorarea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Aceste măsuri sunt discutate de Ministerul Finanțelor în cadrul unei reforme fiscale care va fi implementată în conformitate cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Daniel Dăianu a afirmat că este imperativ ca Guvernul să găsească un echilibru între măsurile de reducere a cheltuielilor și cele de creștere a veniturilor. Cheltuielile publice, în special salariile bugetarilor și pensiile, reprezintă o mare pondere în bugetul statului, ceea ce face ca reducerea acestora să fie o provocare majoră. De asemenea, măsurile de creștere a veniturilor vor trebui să fie atent monitorizate pentru a nu afecta negativ sectorul privat și pentru a nu adânci inegalitățile sociale.
România se află la o răscruce economică, iar măsurile de corectare a deficitului vor fi esențiale pentru viitorul economic al țării. Deși măsurile propuse de Dăianu și de experții economici sunt necesare, ele vor veni cu un cost social semnificativ. „Curbă de sacrificiu” nu este doar un termen tehnic, ci un semnal că România trebuie să facă sacrificii economice pentru a asigura stabilitatea pe termen lung. Implementarea reformelor fiscale și a măsurilor de reducere a deficitului va fi crucială pentru menținerea unei economii sustenabile și pentru evitarea unei noi crize financiare.
