În timp ce România se confruntă cu probleme economice, deficit bugetar și subfinanțarea serviciilor publice esențiale, statul continuă să întrețină un sistem paralel de lux pentru demnitarii săi. Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS) pune la dispoziția nomenklaturii actuale o listă impresionantă de palate, vile și complexe rezidențiale, toate întreținute din bani publici.
Potrivit informațiilor obținute, în 2025 Guvernul plătește peste 81 de milioane de lei către RAAPPS pentru accesul la aceste reședințe de protocol. Contractul, semnat pe 11 martie 2025, are semnăturile secretizate, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența utilizării fondurilor publice.
Conform documentelor consultate, nomenklatura beneficiază de acces la 11 complexe imobiliare cu dotări de nivel exclusivist: piscine, heliporturi, păduri, plaje private și chiar un simulator de zbor. Iată lista:
1. Complexul Lotus și Vila Panseluța – Neptun
-
Un palat și șase vile pe o suprafață de 14 hectare
-
Dotări: piscine, băi reci, debarcader și plajă privată
-
Reședință preferată de președinți și premieri pentru vacanțele de vară
2. Complexul Scroviștea
-
Patru vile de protocol
-
Popicărie, pescărie, cramă și pădure de peste 2.500 de hectare
-
Loc istoric pentru întâlniri politice discrete și retrageri oficiale
3. Palatul Snagov
-
Reședință istorică, transformată în spațiu de lux pentru delegații oficiale și evenimente restrânse
4. Complexul Uzlina – Delta Dunării
-
Include o cabană de 357 mp și mai multe anexe
-
Dotare unică: pavilion de expunere a păsărilor
-
Utilizat pentru evenimente protocolare și vacanțe de lux în Rezervația Biosferei
5. Trei vile la Predeal
-
Fiecare are peste un hectar de teren
-
Acces direct la munte, utilizate de obicei pentru iarnă și întâlniri informale
6. Palatul Foișor și trei case anexe – Sinaia
-
Suprafață: 16 hectare de teren
-
Dotări: heliport, pădure și sere
-
O bijuterie arhitecturală folosită pentru vizite oficiale și protocol de stat
7. Palatul Primăverii – București
-
Reședința istorică a familiei Ceaușescu, transformată în loc de protocol de lux
8. Vila Lac 2 – București
-
Una dintre cele mai exclusiviste vile din Capitală, rezervată pentru șefi de stat și delegații internaționale
Pe lângă proprietățile imobiliare, RAAPPS mai asigură:
-
un elicopter pentru deplasări interne rapide
-
un simulator de zbor destinat instruirii și testării personalului specializat, dar folosit și pentru antrenamente VIP
Astfel, nomenklatura din România dispune de un întreg arsenal logistic de lux, finanțat integral de contribuabili.
Cheltuiala de 81 de milioane de lei pe anul 2025 ridică probleme de oportunitate. Acești bani publici ar fi putut fi investiți în:
-
spitale regionale și secții ATI,
-
reabilitarea școlilor și dotarea lor cu echipamente moderne,
-
modernizarea infrastructurii sau reducerea datoriilor bugetare.
În schimb, fondurile merg spre întreținerea unor reședințe folosite ocazional de liderii politici, unele cu grad redus de utilizare, dar cu costuri de întreținere enorme.
În iulie 2025, premierul Ilie Bolojan declara că dorește să publice întreaga listă a spațiilor RAAPPS și chiriașii acestora, „pentru că ele sunt parte a statului român”. Totuși, până în prezent, contractele și detaliile financiare complete rămân secretizate.
Această lipsă de transparență alimentează suspiciunile că vilele și palatele RAAPPS nu sunt doar spații de protocol, ci și privilegii de lux pentru un cerc restrâns de politicieni și funcționari de rang înalt.
RAAPPS administrează un patrimoniu impresionant de mii de hectare, clădiri istorice și vile moderne. Deși a fost înființată pentru a gestiona locuințele de protocol, în realitate regia a devenit un simbol al privilegiilor păstrate după căderea comunismului.
În ultimele decenii, fiecare guvern a promis „transparentizarea” și „reforma” RAAPPS, dar luxul a rămas neatins. Palatele de la Snagov, Scroviștea sau Primăverii au găzduit atât lideri ai PSD, PNL, cât și președinți în funcție, indiferent de partid.
Întrebări fără răspuns
-
De ce contractul din martie 2025 este secretizat, dacă banii provin din bugetul public?
-
Care este gradul real de utilizare a acestor vile și palate, raportat la cheltuielile anuale?
-
De ce statul nu ia în considerare deschiderea acestor spații către public sau valorificarea lor turistică pentru a genera venituri?
-
Este justificată menținerea unui elicopter și a unui simulator de zbor în administrarea RAAPPS, când există structuri militare și aviatice care pot oferi aceleași servicii?
Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de RAAPPS ilustrează un paradox: un stat cu un deficit bugetar uriaș continuă să întrețină reședințe de lux pentru o mână de oficiali.
Transparența promisă de guvernanți se lovește de secretizarea contractelor și de perpetuarea unui sistem moștenit din comunism, adaptat la exigențele actualei elite politice.
Până la o adevărată reformă a RAAPPS, aceste proprietăți rămân simbolul unei Românii cu două viteze: una a cetățeanului care plătește taxe și se confruntă cu lipsuri în spitale și școli, și alta a demnitarilor care se bucură de lux, plaje private și palate istorice întreținute din bani publici.
