Într-o serie de mesaje transmise de Horațiu Potra, fostul lider al mercenarilor români și asociat al lui Călin Georgescu, acesta a lansat îndemnuri clare la revoltă armată, chemând nu doar mercenarii cu care a luptat în Congo, ci și militarii din Armată să se alăture acestui demers violent. Într-unul dintre mesajele sale, Potra le cere militarilor să „iasă cu armele și să aresteze toți cei care au dat lovitura de stat, inclusiv generalii care ar încerca să-i oprească”.
Aceste declarații sunt considerate, fără îndoială, instigare la lovitură de stat, o acțiune care pune în pericol ordinea constituțională a României. Potra a fost implicat în conflictul din Congo, unde și-a construit o armată privată de mercenari, mulți dintre aceștia fiind, de fapt, militari și jandarmi români care au ales să plece în Africa în perioada în care și-au luat concedii „fără plată” pentru a lupta pe bani.
Este ironic și, totodată, alarmant faptul că aceste mesaje ajung să fie adresate, implicit, celor care au făcut parte din comandourile de mercenari conduse de Potra, incluzând și angajați ai Ministerului Apărării Naționale și ai Jandarmeriei Române. Deși autoritățile au negat inițial prezența unor militari activi în această grupare, dezvăluirile privind implicarea lor au fost făcute publice de jurnaliștii Bianca Felseghi și Răzvan Filip de la PressOne.
În urma solicitării Parchetului General de arestare a lui Potra, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunțat că vor începe verificările asupra militarilor români implicați în acțiunile de mercenariat din Congo. Cu toate acestea, reacția autorităților a venit doar după ce cererea de arestare a fost depusă și nu în momentul în care au apărut primele informații.
În mod șocant, Jandarmeria Română a precizat într-un răspuns oferit Libertății că nu deține informații despre jandarmii care ar fi plecat ca mercenari în Congo și că „legea nu reglementează explicit” interdicția de a participa la conflicte externe. Această justificare este considerată inacceptabilă, având în vedere responsabilitatea instituțiilor statului de a proteja siguranța națională.
Atât Direcția Generală de Informații a Armatei, cât și Direcția de Informații și Protecție Internă ar fi trebuit să monitorizeze și să prevină astfel de activități ilegale și periculoase pentru securitatea națională. Întrebările care rămân sunt clare: ce au făcut aceste instituții pentru a preveni formarea unei armate private, care acum este instigată la acțiuni violente și antidemocratice?
Această situație este un semnal de alarmă major pentru statul român, care riscă să cedeze sub presiunea unor grupuri interlope și paramilitare ce amenință stabilitatea politică și siguranța cetățenilor. Un stat democratic nu poate permite ca astfel de activități să se desfășoare necontrolat, iar responsabilitatea instituțiilor implicate în apărarea ordinii publice este uriașă.
Sursă foto: Libertatea
