Ioana Lazăr continuă să ocupe una dintre cele mai influente funcții din Ministerul Educației, fără concurs, printr-o nouă detașare aprobată de premierul interimar Cătălin Predoiu. Este a zecea detașare consecutivă, semn al unei practici instituționalizate care ocolește competiția deschisă pentru o funcție publică de conducere esențială.
Conform documentului publicat în Monitorul Oficial pe 11 iunie 2025, Ioana Lazăr a fost detașată pentru înca 6 luni, începând cu 16 iunie, în funcția de secretar general al Ministerului Educației. Propunerea a venit de la ministrul Daniel David, printr-o adresă oficială trimisă Secretariatului General al Guvernului (SGG) pe 2 iunie.
Precedenta detașare fusese semnată de premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2024. Lazăr, jurist de profesie, ocupă acest post din noiembrie 2019, cu o scurtă întrerupere în decembrie 2020, când Monica Anisie a încetat detașarea, decizie ulterior inversată de Sorin Cîmpeanu.
Ioana Lazăr este un personaj controversat, dar influent în aparatul administrativ. Ȟa a început activitatea în Agenția Taberelor Școlare în 2002, imediat după absolvirea Facultății de Drept la Universitatea Spiru Haret. Din cauza lipsei de acreditare a instituției la acel moment, Lazăr și-a susținut examenul de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Ulterior, a lucrat în Ministerul Educației, unde a urcat treptat în ierarhie: consilier juridic, director de relații cu Parlamentul, apoi secretar general adjunct. A urmat un master la SNSPA și un program de formare la Academia SRI, ceea ce a contribuit la consolidarea poziției sale în aparatul administrativ.
Funcția de secretar general este una tehnică, dar cu putere administrativă majoră: gestionează aparatul funcționăresc, semnează documente esențiale și este „cărăușul” deciziilor ministrului. Cu toate acestea, deși legea prevede organizarea de concursuri, acest post a rămas permanent ocupat prin detașare.
A zecea prelungire înseamnă, practic, o ocupare informală în mod permanent, fără transparență, fără competiție, într-un sector public deja acuzat de politizare excesivă.
Experții în administrație publică au criticat practica frecventă a guvernelor de a evita organizarea de concursuri pentru posturile-cheie din ministere. Astfel, funcționari care au susținerea politicienilor sunt ținținuți artificial în funcții, prin prelungiri semestriale.
Ioana Lazăr este considerată un exemplu clasic al acestei dinamici. Faptul că toate guvernele din 2019 încoace – fie PNL, fie PSD – au aprobat aceste prelungiri arată că susținerea ei este transversală politic.
În 2020, ministra Monica Anisie a încercat să o îmndepărteze, ceea ce a generat un conflict intern. Ulterior, Sorin Cîmpeanu a repus-o imediat în funcție, făcând din această mutare primul său act administrativ ca ministru. Acest gest a întrat deja în folclorul administrativ drept simbolul continuității informale, indiferent de contextul politic.
Ministerul Educației, aflat într-o perioadă de reforme anunțate și implementări legislative dificile, are nevoie de profesionalism, viziune și eficiență. Numirea repetată a unui funcționar pe același post, fără concurs, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a asigura competiție reală și promovarea meritocrației.
Cazul Ioanei Lazăr este emblematic pentru modul în care administrația publică funcționează pe criterii de influență și continuitate politică, nu pe bază de concurs și competență. Este un semnal de alarmă pentru toți cei care cer modernizarea statului român, mai ales în domeniul educației, atât de vulnerabil și de esențial pentru viitorul țarii.
Foto: Inquam Photos/Gyozo Baghiu
