Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, instituția care administrează cele mai mari suprafețe forestiere din România, a fost recent pusă sub lupa inspectorilor Curții de Conturi, care au descoperit cheltuieli enorme pentru prime salariale necuvenite.
În urma unui control aprofundat, desfășurat între septembrie 2024 și ianuarie 2025, a reieșit că, în perioada 2021-2023, Romsilva a acordat angajaților săi prime salariale în valoare de peste 216 milioane de lei (aproape 44 milioane de euro), în majoritate fiind sume alocate fără evaluarea prealabilă a performanței.
Aceste cheltuieli au fost incluse la capitolul „alte prime decât cele ocazionale”, încălcând flagrant legislația și normele interne ale instituției.
Raportul Curții de Conturi relevă faptul că în perioada 2021-2023, Regia Națională a Pădurilor a acordat drepturi salariale suplimentare pentru angajații săi, fără ca aceste sume să fie corelate cu performanța efectivă a acestora. Valoarea totală a acestor prime necuvenite ajunge la 43 de milioane de euro, echivalentul costurilor pentru construcția unui spital de dimensiuni medii, conform estimărilor din sectorul public.
Aceste sume au fost alocate fără a exista o procedură transparentă, un sistem de evaluare a muncii angajaților și fără a respecta criterii clare și obiective, ceea ce a dus la inechități evidente între angajații regiei. În unele cazuri, primele acordate nu aveau nicio justificare clară, iar inspectorii Curții de Conturi au subliniat că Romsilva a încălcat în mod repetat legea și normele interne privind acordarea acestor beneficii salariale.
Conform rapoartelor, în toamna anului 2022, un șofer al Direcției Silvice Suceava a primit o primă de 13.000 de lei, deși angajați cu funcții mai importante și mai responsabile din alte Direcții Silvice din țară, cum ar fi ingineri silvici sau economiști, au primit mult mai puțin. Inspectorii Curții de Conturi au solicitat documente justificative de la Romsilva privind performanța acestor angajați, însă regia nu a furnizat în timp util informațiile solicitate, ceea ce a ridicat suspiciuni legate de legalitatea și corectitudinea procesului de acordare a acestor prime.
De asemenea, sumele acordate în 2022 pentru realizări deosebite au fost distribuite într-un mod complet arbitrar, fără ca angajații să fie evaluați conform unor criterii clare. Această practică a condus la o serie de inechități salariale și la o gestionare defectuoasă a fondurilor publice, un fenomen ce continuă să afecteze întreaga instituție.
Un alt capitol controversat în raportul Curții de Conturi îl reprezintă bonusurile acordate angajaților la ieșirea la pensie. Conform contractului colectiv de muncă al Romsilva, angajații cu o vechime de peste 30 de ani beneficiază de prime considerabile la pensionare. Aceste bonusuri pot ajunge până la 10 salarii brute, un avantaj financiar semnificativ, dar care în anumite cazuri a fost acordat fără o evaluare corespunzătoare a activității fiecărei persoane.
De exemplu, în 2023, doi directori ai Direcțiilor Silvice au încasat bonusuri de 490.000 de lei brut fiecare, aproape 100.000 de euro, la ieșirea la pensie. Aceste prime, deși prevăzute de lege, au fost acordate într-o manieră neregulamentară, cu nerespectarea procedurilor interne de acordare a beneficiilor salariale.
În ultimii cinci ani, bugetul alocat pentru pensionările speciale și pentru alte bonusuri salariale a depășit 300 de milioane de lei, o sumă enormă care pune sub semnul întrebării eficiența gestionării fondurilor publice în cadrul Romsilva.
Un alt aspect esențial descoperit de Curtea de Conturi se referă la activitatea Consiliului de Administrație (CA) al Romsilva. Raportul arată că membrii CA nu au avut obiective clare și nici indicatori de performanță, ceea ce a contribuit la o gestionare ineficientă a resurselor regiei. În plus, nu a existat niciun proces de selecție transparent pentru membrii CA, iar numirile acestora au fost făcute pe bază de „provizorat”, ceea ce le-a permis acestora să rămână în funcții fără o evaluare riguroasă.
De asemenea, inspectorii Curții de Conturi au menționat că, în condițiile în care Consiliul de Administrație nu a avut un mandat legal de patru ani, s-a creat un vid de responsabilitate. Acest vid a permis o gestionare defectuoasă a resurselor și nerespectarea obligațiilor de performanță. Mai mult, într-o analiză a structurii interne, Curtea de Conturi a subliniat că există o confuzie între atribuțiile membrilor CA și cele ale directorilor Direcțiilor Silvice din țară, ceea ce poate genera conflicte de interese și poate afecta obiectivitatea evaluării performanței.
Anul 2024 a fost un an dificil pentru Romsilva, care a înregistrat pierderi semnificative la mai mult de jumătate dintre Direcțiile Silvice din cadrul regiei. Una dintre cele mai mari pierderi a fost înregistrată la Direcția Silvică Caraș Severin, unde regia a raportat o pierdere de 34 de milioane de lei. Această situație reflectă o administrare defectuoasă a resurselor financiare și o gestionare ineficientă a fondurilor publice, într-un context în care Romsilva ar fi trebuit să-și maximizeze performanțele pentru a susține activitățile de protejare a pădurilor și de promovare a unei gestionări sustenabile a resurselor naturale ale României.
În fața acestor descoperiri alarmante, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat necesitatea unei reforme urgente în cadrul Romsilva. Acesta a subliniat că este esențial ca regia să adopte un sistem de acordare a premiilor și bonusurilor bazat pe performanță clară și transparentă. Ministrul a adăugat că acest sistem trebuie să implice o analiză riguroasă a muncii angajaților și să elimine orice practici de risipă care afectează în mod direct bugetul public.
„Romsilva trebuie să înțeleagă că epoca risipei s-a încheiat și trebuie să pună în aplicare toate măsurile de conformare stabilite de Curtea de Conturi. Regia trebuie să adopte o procedură clară și transparentă pentru acordarea premiilor care să includă o analiză riguroasă a performanței obținute de salariați”, a declarat Fechet.
Controalele Curții de Conturi asupra Romsilva au scos la iveală o serie de nereguli și practici necorespunzătoare care au dus la risipa fondurilor publice. În ciuda resurselor colosale cheltuite pentru prime și bonusuri, regia nu a reușit să asigure o performanță de management adecvată și o transparență necesară în gestionarea fondurilor. Ministerul Mediului și Curtea de Conturi au cerut o reformă profundă și implementarea unui sistem bazat pe transparență și responsabilitate, care să contribuie la eficientizarea activităților Romsilva și la protejarea pădurilor României.
