Într-o perioadă de criză economică și cu un deficit bugetar record în Uniunea Europeană, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a alocat în 2025 peste 61 de milioane de lei pentru sprijinirea bisericilor românești din diaspora. Acești bani au fost destinați achiziționării și modernizării lăcașurilor de cult, un sprijin generos în ciuda contextului financiar dificil al României.
Alocările nu au fost fără controverse, fiind atrase atenția asupra posibilelor legături între unele dintre aceste biserici și răspândirea de mesaje extremiste și anti-occidentale în rândul comunității românești din afaceri și politică.
Într-un context economic dificil, marcat de un deficit bugetar care situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, alocarea a peste 61 de milioane de lei pentru bisericile românești din diaspora ridică semne mari de întrebare. Guvernul Ciolacu a decis să susțină, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, bisericile și mănăstirile ortodoxe din afaceri, în principal prin achiziționarea de imobile și modernizarea acestora. Cea mai mare parte din aceste fonduri au fost direcționate către bisericile ortodoxe românești din țări europene și nu doar, inclusiv în locații unde sunt rezidenți români cu statut financiar considerabil, dar și în state unde viziunile politice conservatoare sau extremiste sunt frecvent promovate.
Aceste alocări de fonduri publice ridică un semn de întrebare despre transparența acestora și despre utilizarea banilor publici în contextul unei economii slăbite și al unui deficit bugetar record.
Una dintre cele mai controversate cheltuieli din acest an este suma de 2,5 milioane de lei alocată pentru renovarea unei biserici românești în Nisa, un oraș renumit pe Coasta de Azur, unde locuiesc numeroși români bogați. Guvernul Ciolacu a finanțat cu această sumă reabilitarea unei biserici, în ciuda faptului că, de-a lungul vremii, s-au ridicat semne de întrebare privind sursele financiare ale celor care locuiesc în această regiune. În ceea ce privește alocările pentru biserica de la Nisa, mulți se întreabă de ce, în plină criză economică, sunt alocați bani publici pentru o comunitate de români foarte înstăriți, în loc ca acești bani să fie direcționați pentru proiecte economice sau de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea României.
Guvernul Ciolacu a continuat să sprijine bisericile și mănăstirile românești din diverse colțuri ale lumii. Printre cele mai mari alocări se numără:
-
8.371.000 lei pentru achiziționarea unui sediu arhiepiscopal în Marea Britanie.
-
3.000.000 lei pentru construirea unui centru social în Italia, Verona.
-
2.619.000 lei pentru finalizarea unui sediu administrativ în Franța.
-
2.500.000 lei pentru achiziționarea unui imobil mănăstiresc în Spania.
Aceste fonduri sunt destinate nu doar construcției și renovării lăcașurilor de cult, ci și pentru organizarea de evenimente și activități ce vizează comunitățile de români din aceste țări, multe dintre ele fiind extrem de influente în rândul politicii și afacerilor.
Deși Guvernul a argumentat că aceste cheltuieli sunt destinate sprijinirii comunităților românești din afaceri, este important de menționat că unele dintre aceste biserici și mănăstiri au fost acuzate de promovarea unor mesaje extremiste și anti-occidentale. În condițiile în care România se confruntă cu o criză economică severă și cu un deficit bugetar semnificativ, se pune întrebarea dacă aceste fonduri nu ar fi putut fi folosite în mod mai eficient pentru sprijinirea programelor economice sau sociale destinate românilor din diaspora sau din țară.
În plus față de sprijinul financiar acordat bisericilor din diaspora, există și o îngrijorare privind influența politică pe care aceste instituții o pot exercita. Mai mulți preoți și călugări români din diaspora au fost acuzați de promovarea unor viziuni extremiste, pro-ruse și anti-occidentale, iar unele dintre aceste biserici au fost asociate cu grupuri politice care susțin regimuri autoritare din afaceri. Aceste instituții religioase au fost considerate ca surse de propagandă politică în afaceri, influențând adesea opinia publică în favoarea unor poziții anti-europene și eurosceptice.
De asemenea, există și semne de întrebare privind legăturile dintre aceste biserici și politicieni din România, mulți dintre aceștia având conexiuni puternice cu diverse grupuri de interese în afaceri. Unele dintre bisericile finanțate au avut apariții în media sau organizat evenimente cu caracter electoral în care s-au promovat anumite poziții politice în favoarea unui naționalism extremist sau anti-occidental. Aceste acțiuni sunt în contradicție cu angajamentele externe ale României și cu principiile democrației europene, ridicând întrebări privind obiectivele guvernului Ciolacu.
În contextul acestor alocări de fonduri, România continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar al țării a crescut semnificativ în ultimele luni, iar Guvernul Ciolacu se află sub presiunea instituțiilor europene pentru a implementa măsuri de austeritate și pentru a reduce cheltuielile publice. Cheltuielile pentru bisericile din diaspora au fost criticată în acest context, mulți economiști și analiști fiind de părere că România ar trebui să reducă cheltuielile pentru astfel de proiecte și să aloce banii în domenii mai sensibile și mai utile pentru cetățeni.
Criticile au fost exacerbate de decizia Guvernului de a finanța un proiect ce sprijină bisericile din zonele cele mai înstărite ale Europei, precum Coasta de Azur sau Portugalia, în loc ca fondurile publice să fie redirecționate pentru dezvoltarea infrastructurii, educației sau sănătății.
Alocările de fonduri pentru bisericile din diaspora în ciuda crizei economice și a deficitului bugetar record din România ridică întrebări serioase despre transparența guvernamentală și eficiența utilizării banilor publici. În condițiile în care România se confruntă cu o criză economică severă și cu presiuni externe pentru a reduce deficitul, cheltuielile pentru susținerea bisericilor din afaceri, în special pentru renovarea și extinderea acestora în localități deja foarte bine dezvoltate, sunt greu de justificat în fața opiniei publice.
Guvernul Ciolacu va trebui să își reevalueze prioritățile financiare și să găsească soluții mai echilibrate și mai responsabile pentru a face față crizei economice și pentru a asigura transparența în utilizarea banilor publici.
