România pierde oportunități de investiții de miliarde de euro în industria semiconductorilor, pe măsură ce marile companii de tehnologie preferă să dezvolte software în țară în loc să producă cipuri.
Șase mari producători globali de cipuri au sucursale în România, dar niciunul nu produce semiconductori, în schimb, recent Cehia a anunțat o investiție de două miliarde de euro într-o fabrică de cipuri.
Cauzele acestei situații sunt lipsa de viziune a politicienilor, discuțiile constante despre suprataxarea companiilor și instabilitatea fiscală a României, conform experților consultați de Libertatea.
Veniturile combinate ale producătorilor de cipuri prezenți în România au depășit 900 de milioane de lei în 2023, aceștia având în total aproximativ 2.000 de angajați. În România sunt prezenți giganți precum:
- Intel (SUA) – cel mai mare producător de procesoare de calculatoare din lume
- Qualcomm (SUA) – cel mai mare producător de cipuri de telefoane din lume, care dezvoltă software pentru mașini inteligente în România
- NXP Semiconductors (Olanda) și Infineon (Germania) – mari producători de cipuri pentru industria auto
- Microchip Technology (SUA) – producător de microcontrollere utilizate în echipamente militare moderne
- ON Semiconductor (SUA) – producător de circuite integrate și procesoare de semnal pentru diverse industrii.
Grupul german Bosch produce unități de control electronice la Jucu, lângă Cluj, și senzori de oxigen pentru motoare la Blaj, iar compania americană Harman, subsidiară a Samsung, are un centru de dezvoltare pentru soluții de telematică în București, colaborând cu companii precum Toyota, BMW, Mercedes și Audi.
Fostul ministru al economiei, Florin Spătaru, anunța în 2022 că România se află în vizorul investitorilor pentru dezvoltarea unei fabrici de cipuri, dar până în prezent nu s-a concretizat nimic. În schimb, companii precum On Semiconductor, NXP, Infineon, Intel sau Bosch au anunțat investiții majore în alte țări europene.
Industria semiconductorilor este considerată strategică, în special în contextul tensiunilor geopolitice și a problemelor de pe lanțurile de aprovizionare globale. Uniunea Europeană, Statele Unite și Japonia acordă masiv stimulente pentru construirea de fabrici de semiconductori. De exemplu, ON Semiconductor va investi două miliarde de dolari în Cehia, iar STMicroelectronics va construi o fabrică de cinci miliarde de euro în Italia. În Germania, TSMC va investi 10 miliarde de euro într-o fabrică la Dresda, iar Intel a anunțat investiții de 30 de miliarde de euro în Magdeburg.
Profesorul de economie Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice (ASE) București, susține că României îi lipsesc atât banii, cât și capacitatea tehnologică, precum și politicieni capabili să înțeleagă importanța strategică a tehnologiilor de viitor. „Ne lipsesc capacitatea tehnologică, capitalul și integrarea în ciclurile globale. Trebuie să avem discuții cu un producător global,” spune Păun.
Păun mai adaugă că ura față de corporații și discuțiile despre suprataxarea multinaționalelor îndepărtează investitorii. „Mesajele antiglobaliste și anticapitalism ne afectează. Plus că avem mereu discuții de genul să suprataxăm multinaționalele.”
Profesorul de economie subliniază că România nu utilizează resursele disponibile la potențialul lor maxim. „Avem industrii unde avem resursa la botul calului, dar facem importuri. La îngrășăminte sau mase plastice, de exemplu. Producem tomate, dar nu facem sos de tomate. Dacă nu aveam fonduri europene, am fi în recesiune,” concluzionează Păun.
România a pierdut în trecut investiții masive. În 2016, Tesla a ales Germania pentru o fabrică de patru miliarde de euro, iar BYD a anunțat în 2023 o fabrică de mașini electrice în Ungaria. Polonia a devenit al doilea producător mondial de baterii pentru mașini electrice după China, în urma unei investiții masive a LG. Mercedes, Audi și BMW au ales, de asemenea, Ungaria pentru investiții majore.
România trebuie să adopte o strategie clară și să ofere stimulente pentru a atrage investiții în industria semiconductorilor. Este esențial să se creeze un mediu economic stabil și predictibil, favorabil dezvoltării tehnologice și economice pe termen lung.
