Într-un caz ce a marcat istoria justiției românești, dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cu prejudiciu de 100 milioane de euro, al omului de afaceri Theodor Berna, a fost trimis la rejudecare, de către Curtea de Apel Ploiești, după o serie de întârzieri și amânări.
Acest dosar complex, care implică și denunțuri față de nume mari din politică și afaceri, a ajuns la o răscruce importantă în procesul său juridic, iar soluția finală va avea implicații semnificative nu doar pentru Berna, dar și pentru imaginea luptei statului român cu evaziunea fiscală.
Într-o perioadă marcată de intensificarea luptei împotriva marii evaziuni fiscale, Theodor Berna, patronul companiei Tehnologica Radion, a fost trimis în judecată în 2014 de către procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală. Acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani, Berna și mai mulți colaboratori ai săi din cadrul companiilor Tehnologica Radion și Teloxim Con sunt acuzați de prejudicii de aproximativ 100 milioane de euro.
Cazul a fost extrem de mediatizat și a atras atenția asupra rețelelor de evaziune fiscală ce implică sume imense de bani. De asemenea, Berna a fost cunoscut ca fiind un denunțător cheie în dosarele care au vizat nume importante din politică și afaceri. Printre denunțurile sale se numără cele împotriva fostului ministru de finanțe Darius Vâlcov și fostului deputat PSD, Sebastian Ghiță.
Inițial, procesul a fost supus unor numeroase fluctuații jurisdicționale și a fost amânat de mai multe ori. După câțiva ani în care dosarul a stat pe rolul instanțelor din Ploiești și București, și o serie de retrimitere a cazului la Parchet, procesul a ajuns în faza de cameră preliminară, iar instanțele din Ploiești au dispus rejudecarea cazului în luna mai 2025, din cauza unor nereguli în procedura de citare.
Unul dintre aspectele esențiale ale procesului penal este faza camerei preliminare, o etapă în care instanța se ocupă exclusiv cu verificarea procedurilor și a actelor de urmărire penală. Deși în mod teoretic această etapă ar trebui să se desfășoare într-un termen rapid (maxim 60 de zile), în realitate, procesele din România se pot prelungi considerabil din cauza tergiversărilor și a numărului mare de dosare. În cazul dosarului lui Theodor Berna, camera preliminară s-a întins pe aproape 5 ani, până când instanța a emis verdictul de rejudecare.
Curtea de Apel Ploiești a decis că procesul trebuie rejudecat din cauza unor nereguli în citarea inculpaților și a unor erori procedurale. Astfel, dosarul a fost trimis înapoi la instanța de fond, iar termenele de judecată s-au prelungit considerabil. Un alt factor care a contribuit la lungirea procedurilor a fost complexitatea dosarului și implicarea unor persoane și entități de la vârful politicii românești.
Evaziunea fiscală cu prejudicii mai mari de 1 milion de euro se pedepsește, conform legislației românești, cu închisoare de la 8 la 15 ani. Totuși, în cazul lui Theodor Berna, termenul de prescripție a răspunderii penale a fost atins sau aproape atins în anul 2023, ceea ce înseamnă că, teoretic, faptele de evaziune fiscală și spălare de bani ar putea fi prescrise, iar inculpații nu ar mai putea răspunde penal.
De asemenea, prescripția se aplică și în cazul infracțiunii de spălare de bani. Totuși, în cazul în care autoritățile reușesc să dovedească aspecte legate de latura civilă a procesului, respectiv recuperarea prejudiciului, dosarul ar putea continua în instanță. Miza principală rămâne, așadar, recuperarea celor 100 milioane de euro, iar acest aspect nu este supus prescripției.
Theodor Berna a fost un denunțător cheie în dosarele care l-au implicat pe Darius Vâlcov și Sebastian Ghiță. În 2014, aflându-se în arest preventiv, Berna a formulat mai multe denunțuri care au avut un impact semnificativ asupra proceselor politice și economice din România. Denunțurile sale au dus la cercetarea și, ulterior, condamnarea lui Darius Vâlcov pentru corupție și luare de mită. În ceea ce îl privește pe Sebastian Ghiță, fostul deputat PSD a scăpat de acuzațiile formulate de Berna, fiind achitat în urma procesului.
Printre acuzațiile aduse lui Vâlcov se numără faptul că a primit mită de 2 milioane de euro de la Berna, în schimbul obținerii de contracte cu Compania de Apă Olt. Ghiță, în schimb, a fost implicat în presiuni asupra lui Berna, încercând să-l determine să nu mai colaboreze cu autoritățile.
Dosarul lui Theodor Berna reflectă complexitatea și ritmul încet al procesului juridic din România, în special în cazurile care implică sume mari de bani și nume importante din politică. Deși prescripția ar putea anula o mare parte din acuzațiile de evaziune fiscală și spălare de bani, autoritățile vor încerca să recupereze prejudiciul imens de 100 milioane de euro, care ar putea fi ultima miză a acestui caz.
În același timp, procesul subliniază și importanța derulării rapide a procedurilor judiciare, mai ales în cazurile complexe, care implică atât entități publice, cât și private. De asemenea, autoritățile ar trebui să își regândească abordările și să asigure că toate aspectele legale sunt respectate, pentru a preveni posibilele abuzuri și tergiversări care afectează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
INQUAM Photos George Calin
