Premierul Ilie Bolojan (PNL) a declarat, într-o intervenție la Antena 3, că magistrații din România au intentat peste 23.000 de procese împotriva statului pentru recalcularea salariilor și a altor drepturi financiare.
Potrivit acestuia, statul a pierdut majoritatea acestor litigii, ceea ce a generat o povară bugetară de aproximativ 4 miliarde de euro.
„Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a explicat premierul.
Fenomenul proceselor intentate de magistrați are la bază lacune legislative și interpretări neunitare ale legilor salarizării din ultimii 15 ani.
În contextul în care legislația privind salarizarea unitară a fost modificată de mai multe ori, fără o strategie coerentă, magistrații și-au revendicat în instanță sporuri, indexări sau drepturi salariale neacordate corect.
-
23.000 de procese au fost înregistrate în ultimul deceniu.
-
Statul a pierdut majoritatea litigiilor, fiind obligat să plătească retroactiv salarii și dobânzi.
-
Până în prezent, s-au achitat deja 2 miliarde de euro, iar alte 2 miliarde urmează să fie plătite, conform deciziilor definitive.
În lipsa unei legi unitare și clare, instanțele au dat câștig de cauză magistraților, generând un impact financiar comparabil cu bugetul anual al Ministerului Sănătății.
Ilie Bolojan a abordat și problema pensiilor speciale, în special a celor din magistratură.
„Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro, pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”, a declarat premierul.
Situația actuală:
-
Pensiile magistraților sunt de 8–9 ori mai mari decât pensia medie din România.
-
Există peste 5.000 de foști magistrați care beneficiază de aceste pensii.
-
Efortul bugetar anual pentru plata lor depășește 1 miliard de euro.
Prin reforma anunțată, guvernul vrea să reducă discrepanțele, dar fără să elimine complet statutul special al pensiilor din magistratură.
Asociațiile profesionale din justiție au criticat deja ferm declarațiile premierului.
-
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că reducerea pensiilor și a sporurilor va duce la pensionări în masă, ceea ce ar putea paraliza sistemul judiciar.
-
Mai multe curți de apel au anunțat deja proteste, unele dintre ele suspendând activitatea.
-
Judecătorii susțin că aceste privilegii financiare sunt de fapt garanții ale independenței justiției, iar tăierea lor ar slăbi statul de drept.
În paralel, societatea civilă și o parte a opiniei publice consideră că actualele beneficii ale magistraților sunt profund inechitabile și pun presiune inutilă pe bugetul de stat.
Cazul celor 23.000 de procese câștigate de magistrați nu este doar un scandal juridic, ci și un dezastru financiar.
-
România plătește în prezent echivalentul a 4 miliarde de euro pentru corecțiile salariale din justiție.
-
Această sumă ar fi putut finanța:
-
Construirea a 20 de spitale regionale.
-
Modernizarea a 5.000 km de drumuri județene.
-
Digitalizarea completă a administrației publice.
-
În loc de investiții, banii merg către plăți retroactive generate de lipsa de coerență legislativă.
Situația magistraților contrastează puternic cu cea a altor categorii de bugetari:
-
Profesorii au ieșit recent în stradă pentru creșteri salariale modeste, de câteva sute de lei.
-
Medicul rezident câștigă de 5 ori mai puțin decât un magistrat.
-
Pensiile profesorilor, medicilor sau militarilor sunt incomparabil mai mici.
Această diferență alimentează tensiuni sociale și generează o percepție de dublu standard.
Guvernul Bolojan pregătește un nou pachet legislativ privind salarizarea unitară și reforma pensiilor speciale. Printre măsuri se află:
-
Limitarea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu.
-
Eliminarea posibilității de a declanșa procese pentru recalculări salariale.
-
Introducerea unei scheme unitare și predictibile pentru toate categoriile de bugetari.
-
Extinderea reformei și în Ministerul de Interne, Armată și Serviciile de informații, unde pensionările rapide creează dezechilibre.
Premierul a recunoscut că măsurile nu vor fi ușor de acceptat de corpul magistraților, dar le consideră esențiale pentru sustenabilitatea bugetară.
Declarația lui Ilie Bolojan scoate la lumină un adevăr incomod: România a cheltuit și mai are de cheltuit 4 miliarde de euro pentru procese intentate de magistrați, bani pierduți din cauza haosului legislativ.
În timp ce în Europa magistrații se pensionează la 65–70 de ani și beneficiază de pensii decente, în România aceștia se retrag la 47–52 de ani, cu pensii de câteva mii de euro.
Reforma propusă de guvern încearcă să corecteze aceste inechități, însă opoziția magistraților și riscul blocării justiției fac ca bătălia să fie una dificilă.
Pentru românii de rând, mesajul rămâne clar: fără reguli noi și ferme, statul va continua să plătească miliarde pentru privilegii nesustenabile.
